Japonia se confruntă cu o creștere a prețurilor din domeniul energetic, lucru ce duce la o criză de aprovizionare a energiei începută încă de acum șase luni de când cu invazia rusă în Ucraina. Fumio Kishida, Prim-ministru al Japoniei a declarat că urmează să fie lansată o consultare ce are ca principal subiect posibila construire a unei noi generații de reactoare nucleare.
Depinzând de importurile energiei electrice fosile, Japonia depune eforturi în a face presiuni în ceea ce privește folosirea surselor de energie regenerabila. Parcul nuclear japonez în care se aflau cele 33 de reactoare nucleare a fost oprit din cauza efectelor avute în urma catastrofei de la Fukushima.
„Invazia rusă în Ucraina a transformat considerabil peisajul energetic mondial. Japonia trebuie să ţină cont de potenţiale scenarii de criză în viitor” a transmis premierul Kishida.
10 dintre cele 33 de reactoare nucleare în funcțiune
Cutremurul din data de 11 martie 2011 a produs un tsunami în Japonia distrugând centrala atomică de la Fukushima. Regiunea afectată nu a reușit nici până acum să fie macar aproape de ceea ce reprezenta cândva. Până în prezent au fost repornite 10 dintre cele 33 de reactoare nucleare operabile ce stau la baza centralei. Repornirea acestora a fost făcută în conformitate cu normele de securitate, potrivit Digi24.
„În plus de a securiza operaţiunile celor zece reactoare deja repuse în funcţiune, guvernul se va strădui să facă tot ceea ce este necesar” pentru repornirea, imediat ce va fi posibil, a altor reactoare vechi care au obţinut autorizaţiile reglementare, a declarat Kishida.
Dezastrul de la Fukushima
Reactoarele 4, 5 și 6 ale centralei atomice de la Fukushima erau oprite pentru realimentare, alte trei funcționând la parametrii normali în cursul zile de 11 martie. Imediat după producerea cutremului a fost transmisă oprirea urgentă din funcțiune a reactoarelor printr-o procedură care presupunea stoparea creșterii temperaturii dar și oprirea producției de energie a reactorului.
Cutremurul a afectat liniile electrice care conectau central cu rețeaua externă a electricității, generatoarele diesel și sursele DC fiind lăsate ca singurele soluții pentru a menține sistemele de răcire imediat după scoaterea din funcțiune a reactorului.
Principala slăbiciune a felului în care a fost proiectată central de la Fukushima o reprezenta faptul că generatoarele în cauză erau situate fie în subteran, fie la mezaninul clădirilor reactoarelor. Modul în care acestea erau plasate a crescut riscul ca ele să fie inundate, deoarece centrala de la Fukushima era construită la o elevație de 10 metri, iar faleza protectoare avea o înălțime de doar șase metri.
