La data de 11 ianuarie 1909, Ionel I.C. Brătianu devine președintele Partidului Național Liberal ales în cadrul congresului PNL. De meserie inginer, el s-a dedicat vieții politice.
Acesta este fiul fostului prim-ministru al României, Ion C. Brătianu. Contestat și adulat în același timp, Brătianu își va face debutul în politică în 1895, ales fiind ca deputat în circumscripția Gorjului.
A avut un rol major alături de Regina Maria în formarea României Mari. ”Excela în a câştiga fără să-şi facă duşmani. Viitorul apropiat mi-a descoperit în el cele mai înalte calităţi, care îl fac unul din marii oameni de stat ai generaţiei sale, mult mai mare decât cei „trei mari”:Wilson, Lloyd George, Clemenceau. Nimic mai natural:la ţări mici, oameni mari.” îl descria Neagoe în lucrarea intitulată ”Oameni politici români”.
Despre viața lui Brătianu
Ilustru om politic și cărturar desăvârșit Ionel Brătianu s-a născut la 20 august 1864 în satul Florica, Argeș, Ștefăneștiul de astăzi. În 1882 devine absolvent al ”Colegiului Sfântul Sava” din București după care, obține în urma unui stagiu de șase luni gradul de sublocotenent. Studiile superioare și le va finaliza la Paris, un an mai târziu, unde obține diploma de inginer după ce a frecventat cursurile școlii preparatorii ”Saint Barbe”.
Brătianu a fost unul din discipolii reputatului inginer Anghel Saligny și a contribuit la construcția căii ferate Iași-Pașcani. Pe plan sentimental se va căsători cu Maria Moruzi Cuza, cea care îi va dărui și un copil, Gheorghe Ion.
Liberalul face parte dintr-o familie cu tradiție în politică, la conducerea Partidului Național Liberal s-au perindat atât tatăl cât și unchiul acestuia, Dimitrie C. Brătianu. În timpul monarhiei, Brătianu a ocupat mai multe fucții printre care ministru al Lucrărilor Publice, interimar la Ministerul de Externe şi Ministru de Interne și în cele din urmă devine prim-ministrul României în perioada interbelică.
”Prin noi înșine” doctrina lăsată moștenire de Ionel I. C. Brătianu
S-a remarcat prin reforme politice ambițioase reforma agrară, proiectul unei noi constituţii, legea electorală, modernizarea economiei, dezvoltarea politicii externe şi alinierea ţării la noile realităţi impuse prin deznodământul războiului mondial.
Brătianu a fost, nu de puține ori, ținta acuzațiilor potrivit cărora ar fi avut o influență disproporționată asupra monarhului, impunându-i acestuia viziunile sale politice. Unul dintre principalii contestatari a fost liderul conservator,filo-german Petre P. Carp, potrivit historia.ro.
Un eveniment deosebit din viața ilustrului politician liberal s-a consumat în 1909 atunci când a fost ținta unui atac. Gheorghe Stoenescu, muncitor la atelierele CFR, l-a împușcat pe liberal în timp ce se îndrepta spre casă de la ședința Senatului. Atacatorul și-a motivat acțiunea drept un protest adresat clasei politice, considerându-l pe primul ministru responsabil de scumpirea traiului zilnic.
Liberalul a pledat pentru eliminarea principelui moștenitor Carol de la succesiunea tronului. Odată cu decesul principelui Ferdinand în 1927, guvernul condus de Brătianu a rămas în fruntea Consiliului de Miniștri, sub comanda regelui minior Mihai I. Brătianu va deceda subit în anul 1927, fapt ce a determinat declinul Partidului Național Liberal.