Aproximativ 14% din totalul populației germane, reprezentând 12 milioane de persoane, nu au cetățenia germană, și dintre aceștia, aproape jumătate locuiesc în Germania de cel puțin zece ani, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne.
Procesul de naturalizare în Germania se situează sub media Uniunii Europene, cu o rată de 1,1%, comparativ cu rata de 2% din blocul comunitar. Această diferență se explică, într-o anumită măsură, prin faptul că, în general, persoanele sunt obligate să renunțe la cetățenia lor anterioară pentru a obține cetățenia germană.
AFD nu acceptă imigranții și critică planurile de obținerea cetățeniei germane
Conform informațiilor furnizate de Ministerul de Interne, aproximativ 14% din întreaga populație a Germaniei, adică 12 milioane de persoane, nu posedă cetățenia germană. Ceea ce este remarcabil este că aproape jumătate dintre acești indivizi au trăit în Germania timp de cel puțin zece ani.
Partidele din opoziție, în special Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscute pentru opoziția lor față de imigranți, au criticat planurile și au exprimat îngrijorări cu privire la ușurarea procesului de obținere a cetățeniei germane. Coaliția de guvernare a evidențiat faptul că noile reguli vor impune cerințe solicitantului, incluzând angajamentul față de valorile democratice, capacitatea de a se susține financiar pentru ei și familiile lor, precum și cunoașterea practică a limbii germane.
,,Ne aflăm în mijlocul unei competiții globale pentru cele mai bune minţi”, a declarat, miercuri, ministrul de Interne Nancy Faeser, într-un interviu acordat publicaţiei RND. ,,Vrem ca oamenii care fac parte de mult timp din societatea noastră să poată, de asemenea, să ajute la modelarea democratică a ţării noastre. Mulți imigranți se simt germani, dar nu vor să rupă complet legăturile cu ţara lor de origine. În viitor, ei nu vor mai fi obligați să renunțe la o parte din identitatea lor”, a mai adăugat aceasta.
O cerere de cetățenie va fi redusă de la opt la cinci ani
Conform proiectului de lege adoptat în ziua de miercuri, 23 august, perioada de așteptare pentru a depune o cerere de cetățenie va fi redusă de la opt la cinci ani, și ar putea fi chiar diminuată la trei ani pentru indivizii considerați a fi foarte bine integrați.
Aceste propuneri, care urmează să fie supuse consultării parlamentare, includ și o abordare specială pentru lucrătorii invitați care au sosit în Germania de Vest și de Est în decenii ulterioare celui de-Al Doilea Război Mondial. Aceștia pot obține cetățenia prin dovedirea unei competențe rezonabile în limba germană în viața de zi cu zi, iar familiile acestora nu vor mai fi supuse unui test de cetățenie.
Alte detalii notabile din proiectul de lege sunt:
– Copiii născuți în Germania din părinți străini vor primi automat cetățenia.
– Nou-născuții pot păstra cetățenia părinților lor dacă cel puțin unul dintre părinți a locuit în Germania pentru cel puțin cinci ani, în comparație cu opt ani, așa cum prevedea legea anterioară, și deține drept de ședere nelimitat.
În contextul acestor schimbări, românii constituie unul dintre grupurile semnificative de străini din Germania, situându-se pe locul patru în clasament, după turci, ucraineni și sirieni. Potrivit datelor de la Statista, în 2020, 799.180 de români locuiau în Germania, iar acest număr a crescut la 883.670 în 2022, conform mediafax.ro.
