Sâmbătă, 21 septembrie, marcăm Ziua Mondială de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, o oportunitate de a aduce în prim-plan ultimele progresele majore realizate în diagnosticarea și tratarea acestei afecțiuni neurodegenerative care afectează până la 44 de milioane de pacienți la nivel mondial.
Mai mult decât atât, potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății, valabile pentru anul 2021, Boala Alzheimer și celelalte demențe reprezintă a șaptea cauză de deces la nivel mondial.
De ce apar demențele? 1.8 milioane de persoane au murit din cauza demențelor în anul 2021
„Cele mai multe persoane prezintă o combinație dificil de calculat între o susceptibilitate genetică parțială, diverși factori de mediu (expunere la substanțe toxice variate), stilul de viață (alimentație, odihnă, factori stresori etc.) și asocierea altor boli care pot influența evoluția procesului neurodegenerativ.
Un impact major îl au în special factorii de risc vascular, printre care se numără hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, obezitatea și fumatul, afecțiuni care pot fi tratate eficient. Există și un procent mic de persoane au o predispoziție genetică netă pentru dezvoltarea unei demențe, având un istoric familial relevant.
De asemenea, factori precum izolarea socială și lipsa activității fizice pot contribui la apariția și progresia demenței”, avertizează dr. Liviu Cozma, medic neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis. Totuși, oamenii de știință înregistrează progrese încurajatoare atât în ceea ce privește diagnosticarea precoce a Bolii Alzheimer, precum și în inițiativele care își propun limitarea progresiei afecțiunii.
Sursa foto: Neuroaxis
Boala Alzheimer va putea fi diagnosticată prin analize de sânge
Potrivit specialistului Clinicii Neuroaxis, unul dintre cele mai promițătoare avansuri este posibilitatea diagnosticării bolii Alzheimer prin analize de sânge specifice, o metodă minim invazivă care ar putea revoluționa depistarea precoce a bolii. „Această abordare este în curs de dezvoltare și are potențialul de a schimba fundamental modul în care diagnosticăm boala Alzheimer.
În prezent, diagnosticul precoce se poate face doar prin metode invazive, precum puncția lombară, sau costisitoare și greu accesibile, precum imagistică PET de înaltă performanță cu trasori care nu sunt disponibili în România. În viitor, o simplă analiză de sânge ar putea oferi aceleași informații valoroase, permițând medicilor să identifice boala în stadii incipiente”, explică dr. Liviu Cozma.
Noi tratamente inovatoare împotriva Bolii Alzheimer
Pe lângă progresele în diagnosticare, în ultimii trei ani au fost lansate pe piață medicamente inovatoare care promit să încetinească progresia bolii Alzheimer. Dintre acestea, lecanemab și donanemab au fost aprobate de FDA (Agenţia
Americană pentru Administrarea Alimentelor şi a Medicamentelor) în Statele Unite, însă momentan nu au primit undă verde și în Europa.
Aceste tratamente sunt considerate eficiente în reducerea acumulării de plăci amiloide în creier, un marker
esențial al bolii. „Aceste medicamente nu sunt încă aprobate în Europa, însă, în anumite cazuri aflate în stadii incipiente și moderate, au înregistrat rezultate pozitive în ceea ce privește încetinirea progresiei bolii.
Totuși, noile medicamente sunt încă subiectul unor controverse, eficacitatea lor fiind limitată, pentru moment, doar la unele grupuri de pacienți. De asemenea, acestea asociază rareori reacții adverse severe, care impun precauție suplimentară în selecția persoanelor potrivite să primească aceste terapii.
Relevanța acestor progrese devine evidentă atunci când ne gândim la modul în care diagnosticarea minim invazivă prin sânge poate ajuta la selectarea pacienților care ar putea beneficia cel mai mult de noile tratamente. Un diagnostic timpuriu și accesibil în contextul noilor terapii care pot încetini evoluția bolii ar putea transforma
radical modul în care abordăm această afecțiune,” adaugă dr. Liviu Cozma.
