Pentru că anul 2022 stă să se încheie, cei de la dw.com s-au gândit să realizeze o trecere în revistă a celor mai importante evenimente politice care s-au petrecut în Republica Moldova în aceste 12 luni. Cum a fost una dintre țările aflate la granița conflictului din Ucraina, Guvernul de la Chișinău a avut foarte mult de lucru în această perioadă, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea politică aflată la conducere, având misiunea de a gestiona cât de bine s-a putut orice situația de criză, lăsând reformele pe un loc secund.
În anul 2021, PAS preia frâiele politice în Republica Moldova, iar în primele săptămâni ale lui 2022 au venit la pachet cu numeroase promisiuni promițătoare. Însă, după cum se știe deja, declanșarea conflictului dintre Rusia și Ucraina a dat mai toate planurile peste cap, mai ales în cazul țărilor aflate în vecinătate. În țara vecină de peste Prut, ca și la noi, au venit numeroși refugiați ucraineni ce fugeau din calea împușcăturilor și a tancurilor, iar Republica Moldova nu s-a arătat destul de pregătită pentru un asemenea eveniment. Chiar și așa, mobilizare din partea autorităților și a populației a existat pe toată această perioadă și s-a sărit în ajutorul celor aflați în nevoie.
La puțină vreme după momentul 24 februarie, Republica Moldova devenise țara din fruntea clasamentului în ceea ce privește primirea refugiaților din Ucraina, cu aproape 1400 de oameni raportați la 10.000 de locuitori. Se menționează faptul că Guvernul de la Chișinău a fost în stare să realizeze toate aceste gestiuri de ajutor cu foarte mult sprijin extern.
După război, criza energetică se arată
În continuare, Republica Moldova nu a mai fost prima și la rezistență, căci țara a avut foarte mult de suferit de pe urma crizei energetice declanșată de război. Prețurile la resursele energetice au crescut în foarte scurt timp în mod simțitor și a avut foarte mari efecte în rândul populației. Tocmai de aceea, Guvernul a decis să implementeze, atât în primăvara, cât și în toamna lui 2022, un program de compensații pentru cetățenii, program care, de asemenea, a fost sprijinit de partenerii externi ai țării, printre care și România.
Din punct de vedere politic…
…situația era într-o nuanță puțin mai „roz”, căci PAS a guvernat țara liniștit prin prisma majorității guvernamentale și parlamentare.
Chiar și așa, conflictele interne au continuat, unii miniștri au căzut, iar mesajele au curs. În special pe Telegram, o aplicație de social-media foarte populară în Republica Moldova. Este vorba aici de anumite scurgeri de informații din conturile mai multor demnitari, informații care au avut un impact considerabil asupra opiniei publice. Astfel, nu puține au fost vocile care susțineau că guvernul condus de Natalia Gavriliță ar trebui dat jos de la conducere, tocmai pentru că nu poate rezista cu capul sus în față provocărilor de pe urma războiului și, în același timp, nici nu se arată a lucra în mod sistematic la implementarea reformelor pe care le promiseseră, precum cele din sectorul justiției.
„Eu aș defini performanța politică a partidului de guvernare astfel: a făcut față provocărilor. Îmi este dificil să spun că, într-o astfel de situație în care ne aflăm, poți să ai un scor politic mai mare, deoarece crizele sunt foarte multe. Evident, se observă că lipsește experiența politică, jocurile politice sunt gestionate mult mai slab, dar un atu pe care îl au este o bună mobilizare în fața crizelor. Un punct slab este acest izolaționism de integritate. Cumva, grație faptului că sunt singuri la guvernare și au venit pe valul acesta de luptă anti-corupție, le afectează capacitatea lor de a construi punți cu diferiți actori din societate, cu alte partide politice sau cu oameni importanți din această țară. Eu cred că acest izolaționism va avea repercusiuni în viitor și ei vor plăti un preț politic. Referitor la greșelile de guvernare, cu siguranță sunt multe. În special, cu viteza de implementare a acestora sau cu gestionarea crizei energetice. În acest sens, vor plăti un preț politic la viitoarele alegeri, dar pentru noi, pentru societate, dar și pentru Europa, contează foarte mult ca ei să reușească să asigure o stabilitate economică, socială și de securitate a Republicii Moldova în acest timp foarte dificil de război”, a declarat pentru DW Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).
Vocile opoziției, rezumate la tăcere
Nu prea s-a mai auzit mare lucru din partea altor partide în tot acest timp, fie ele parlamentare sau extraparlamentare. Doar formațiunea politică condusă de politicianul și afaceristul Ilan Șor a mai avut câte un cuvânt de spus din când în când prin organizarea mai multor proteste la Chișinău, proteste cu un mesaj direct și critic către președintele Maia Sandu.
Liniștea se așternuse și în rândul partidului comuniștilor, dar și în cel al socialiștilor, două foste formațiuni de guvernământ. Asta pentru că, ca urmare a situației externe complicate, aceștia s-au „autocenzurat” în ceea ce privește mesajele de laudă la adresa Rusiei, mesaje pe care le foloseau adesea până în 2022..
„Pe de o parte, partidele de stânga sunt orientate, în primul rând, spre Rusia și ele nu pot să condamne războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, aceste partide înțeleg că este o agresiune nemotivată a Moscovei împotriva unui stat suveran și nu poți susține deschis războiul. De aceea, partidele au preferat o perioadă foarte îndelungată de timp să tacă, să nu facă nici o declarație. Această criză de imagine va continua pentru partidele de stânga, pentru că toate alegerile și mesajele partidelor politice din R. Moldova sunt axate pe geopolitică și vectorul de dezvoltare al țării. Astfel, aceste partide au rămas practic fără un mesaj clar. Avem și excepții, cum ar fi președintele de onoare al Partidului Socialiștilor, care mai repetă acea sintagmă a „parteneriatului strategic cu Federația Rusă”, dar toată lumea înțelege că în condițiile actuale nu poți vorbi despre aceasta, deoarece chiar și colaborarea economică a fost sistată din motive de logistică. Vedem că și partidul care vrea să îl lanseze primarul de Chișinău a devenit brusc pro-european, pentru că Ion Ceban înțelege că nu poți promova un mesaj pro-rus în actualele condiții. Astfel, eu cred că partidele de stânga se vor confrunta cu anumite probleme”, a comentat pentru DW jurnalistul Anatol Golea.
„Dominația” politică a PAS a pus într-un con de umbră chiar și partidele de dreapta, care în 2022 s-au exprimat doar prin intermediul mass-media prin mesaje de critică la adresa guvernării.
„Dacă vorbim despre partidele de opoziție trebuie să le menționăm și pe cele de dreapta. Acestea au rămas în mare parte fără alegători, pentru că PAS a consolidat în jurul său electoratul de dreapta și chiar pe cel unionist. Pentru aceste partide este destul de complicat, la fel, să-și recucerească alegătorii. Ei încearcă să o facă pe fundalul unor nereușite ale guvernării. Dacă e să facem o concluzie a acestui an, partidele de opoziție sunt deocamdată în căutarea mesajului și a electoratului. Mai mulți lideri de partid au devenit bloggeri pe rețelele de socializare și mai puțin se ocupă de activitatea politică”, crede Anatol Golea.
