Odată cu încheierea pandemiei, Uniunea Europeană se concentra pe relansarea economică și pe dubla tranziție spre o economie verde și digitală.
Apoi, a intervenit invadarea Ucrainei, cee ace a modificat planurile pe termen scurt ale UE.
Astfel, Uniunea Europeană a încercat să ofere un răspuns unitar la invadarea Ucrainei de către Rusia, iar acesta a luat mai multe forme: de la inițiative diplomatice, la acțiuni financiare, toate și-au propus să exprime dezacordul Bruxellesului față de ceea ce se întâmplă în Est.
O agresiune scumpă
Atât liderii, cât și instituțiile europene au condamnat ferm agresiunea rusă și încălcarea dreptului internațional în diferite ocazii. Încă de la începutul invaziei, Uniunea Europeană și instituțiile sale financiare s-au angajat să mobilizeze peste 5 miliarde de euro ca sprijin pentru Ucraina.
În același timp, au fost consolidate sancțiunile împotriva Kremlinului, precum și a regimului Lukașenko în Belarus. Au fost nouă pachete de sancțiuni, care s-au concretizat în diverse tipuri de interdicții. Printre acestea, interzicerea tranzacțiilor Băncii Centrale a Rusiei și a altor instituții bancare de la Moscova, dar și deconectarea băncilor rusești de la sistemul SWIFT, care interconectează băncile din întreaga lume.
Porți deschise
Sancțiunile au mai vizat spațiul aerian european, energia, tehnologia, comerțul, mass-media și altele. Mai mult decât atât, în cadrul Consiliului European din 23 iulie, liderii europeni au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, alături de Republica Moldova.
„Sunt unii dintre noi și îi vrem alături de noi”, spunea președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un interviu. Lidera europeană a fost, de altfel, de mai multe ori la Kiev în cursul acestui an.
”Avem un proces cu Ucraina, care presupune, de exemplu, integrarea pieței ucrainene în piața unică pe care noi o avem. Avem, de asemenea, o colaborare foarte strânsă în privința rețelelor de energie. Așadar, sunt multe subiecte în care cooperăm strâns și, în timp, ei vor aparține Uniunii Europene”, mai declara von der Leyen
Criza energetică, marea provocare
Eforturile Uniunii Europene pentru a face față crizei energetice au fost o altă direcție în care s-au concentrat deciziile instituțiilor comunitare în 2022.
Liderii europeni au încercat, pe de o parte, să facă față resurselor limitate de conflictul din Ucraina, dar și să mențină prețurile în norme rezonabile pentru a nu afecta prea mult economia și cetățenii.
Nu în ultimul rând, s-a dorit reducerea dependenței energetice de Rusia. Astfel, chiar în luna decembrie a acestui an, miniștrii europeni ai energiei au convenit o plafonare a prețului gazelor, după săptămâni de discuții aprinse pe tema măsurilor de urgență care se impun.
O altă inițiativă de impact a fost propunerea făcută în septembrie de Comisia Europeană privind reducerea cu 10% a consumului lunar de energie electrică din gospodării. Acest lucru se poate face, spunea executivul comunitar, prin campanii de informare publică sau licitații pentru energie neconsumată.
