Infofinanciar > Info > 24 iulie 1911: Orașul Machu Picchu este redescoperit. Istoria ascunsă a unui Imperiu dispărut
Info

24 iulie 1911: Orașul Machu Picchu este redescoperit. Istoria ascunsă a unui Imperiu dispărut

24 iulie 1911: Orașul Machu Picchu este redescoperit. Istoria ascunsă a unui Imperiu dispărut
Machu Picchu, sursă foto ThoughtCo

În urmă cu mai bine de 100 de ani, pe data de 24 iulie 1911, călătorul Hiram Bingham realiza una dintre cele mai impresionante descoperiri ale secolului XIX: orașul pierdut al incașilor, Machu Picchu.

Orașul citadelă a fost construit în secolul XV de către incași, cel mai probabil la comanda unui împărat din epocă, ca zonă de „vacanță” după câștigarea unei campanii militare. Este, dacă vreți, considerată de istorici și antropologi drept capitala „regală” a Imperiului Incaș, dar și proprietatea împăratului. Se pare că acest oraș a existat doar timp de câțiva zeci de ani de zile, având în vedere că ridicarea sa a avut loc puțin înaintea începutului campaniilor de cucerile ale Imperiului Spaniol în America de Sud.

Istoricii sunt de părere că în cea mai bună perioadă a orașului locuiau aproximativ 700 sau 800 de incași. Machu Picchu s-a construit la o altitudine de 2.430 de metri, pe o creastă de munte. Hiram Bingham este cercetătorul care a redescoperit orașul Machu Picchu, în anul 1911. Născut în Hawaii în anul 1875, dintr-o familie de misionari creștini, Hiram a fost educat la Universitatea Yale, fiind pasionat de istoria Americii Latine, domeniu în care a și devenit doctor la Harvard.

Banii care au făcut posibili descoperirea

În anul 1900 s-a căsătorit cu Alfreda Mitchell, una dintre moștenitoarele imperiului de bijuterii Tiffany. Hiram Bingham fusese numit lector la Yale, dar a renunțat la profesia pe care o avea pentru a călătorii alături de soția sa prin America Latină.

În anul 1906 a luat decizia de a merge pe urmele lui Simon Bolivar prin Venezuela și Columbia, expediții care avuseseră loc cu 100 de ani în urmă. În 1911 a condus o mică expediție prin Peru în căutarea „orașului pierdut” al Vilcabamba, ultimul refugiu al împăratului incaș Manco Capac II, care a luptat împotriva cuceritorilor spanioli în anii 1530.

Orașul Machu Picchu, ascuns în vârf de munte, printre nori

Alături de echipa sa, Bingham a început să se cațere prin munții din zonă, unde a întâlnit la un moment dat niște țărani agricultori. Ei l-au dus la niște ruine „lungi de zeci de metri și înalte mai bine de 3 metri”. Acolo exploratorul a descoperit ruinele orașului Machu Picchu, care în limba locală înseamnă „Vechiul munte”, acoperite de vegetație. El a crezut că a descoperit orașul Vilcabamba, lucru pe care l-a crezut până la finalul vieții sale.

Printre primele poze cu Machu Piccu, sursă foto Papi Treaks

Printre primele poze cu Machu Piccu, sursă foto Papi Treaks

„Unul dintre cele mai interesante lucruri despre el, și unul dintre cele mai tragice eșecuri ale sale, este că a găsit și a făcut faimos orașul Machu Picchu, acest monument imens și incredibil al statului, acest oraș pierdut în cel mai clasic sens – pe un munte în nori. Dar un oraș ca Machu Picchu este ceea ce construiești atunci când ești în vârf, când ești la înălțimea puterii tale. Vilcabamba, dimpotrivă, a fost construită de incași când încercau să se retragă, să se regrupeze și să supraviețuiască”, explica istoricul Christopher Heaney pentru National Geographic. În anul 1981 Machu Picchu a fost inclus în Locurile din Patrimoniul Mondial al UNESCO.

Imperiul Incaș și diferența tehnologică

La momentul în care Imperiul Spaniol a luat decizia de a cuceri America Latină, incașii erau o civilizație dezvoltată, însă nu la fel de dezvoltată precum cea europeană. Incașii dispuneau de tehnologia necesară pentru a săpa în munți, construiau poduri cu suspensie peste râuri și prăpăstii, alături de drumuri prin munți care au pus pe picioare rutele comerciale, dar și pe cele militare.

Un aspect interesant despre incași și modul în care au evoluat ca societate ține de faptul că multe invenții rudimentare de pe bătrânul continent nici nu existau în America Latină. Spre exemplu, incașii nu foloseau roata în transporturi, nu aveau un sistem de scris, chiar dacă aveau „poștaș” care transmitea veștile verbal, și nici nu topeau fierul pentru a-și crea unelte. Totuși, incașii au ajuns la performanța de a construi peste 25.000 de mile de drumuri pavate cu pietre, drumuri care erau deținute de împărat și nimeni nu avea dreptul să circule pe ele fără permisiune.