Acum mai bine de un mileniu, în ziua de 25 decembrie, în anul 1000 al erei noastre, Ungaria a devenit regat prin încoronarea lui Șteafan I. Evenimentul a fost unul special, căci acestuia i se aducce o coroană trimisă de însuși Papa Silvestru al II-lea, iar totul a avut loc cu acordul și înștiințarea Sfântului împărat Roman Otto al III-lea.
Ungaria devine astfel un regat cu o importantă influență în această zonă a Europei. Primul conducător, Ștefan I al Ungariei (în maghiară = István király, adică „Sfântul rege Ștefan”, n. 969, Strigoniu – d. 15 august 1038, Alba Regia) este considerat de istorici drept întemeietorul de drept al regatului și primul conducător creștin al maghiarilor.
Ștefan I a fost fiul cunoscutului Geza și este cunoscut posterității ca cel care a reușit să înnăbușe o rezoltă înaintată de aristrocația păgâne păgâne, o grupare condusă chiar de vărul acestuia, Koppány. Acesta din urmă s-a revoltat întotdeauna succesiuni la tron și a popularității pe care o avea Ștefan, organizând această mișcare în anul 998, scrie publicația jurnaluldearges.ro.
Domnia lui Ștefan I
Ștefan I al Ungariei a rămas în istorie printr-o domnie în care a obținut numeroase victorii militare împotriva rivalilor care doreau să dezbine regatul, asta indiferent de cine ar fi fost aceștia. După cum am specificat anterior, acesta l-a înfruntat și înfrânt pe vărul său, urmând ca, ani mai târziu, scenariul să se repete, dar de data aceasta cu unghiul său, Guya, despre care istoricii nu pot spune cu exactitate ce proveniență avea, însă unii ar susține că, pe atunci, acest Guya conducea Transilvania.
Momentul de maxim succes a fost, însă, în 1030, an în care Ștefan I al Ungariei îi ține piept cu brio Împăratului Roman Conrad al II-lea și trupelor sale. Strategia acestuia era una destul de ingenioasă pentru acele vremuri. Fortărețe construite din pământ și bușteni, iar uneori din piatră, înconjurau întregul regat, împrejmuit pe a locuri și de zone inundate, numite „gyepü”. Acestea erau lăsate astfel cu intenție pentru o mai bună apărare.
Regatul era apărat de fortărețe construite din pământ și bușteni, uneori din piatră, dar și de zone inundate, numite „gyepü”, lăsate intenționat nelocuite pentru scopuri defensive.
Cum era organizat statul
După ce este încoronat, la scurtă vreme, Ștefan I ia decizia de a-și organiza regatul precum o făceau și monarhiile vechi din Europa Occidentală. Astfel, pune bazele unor dioceze (o așezare umană pe modelul roman), dar și o arhiepiscopie, pe care decide să o întemeieze la Esztergom. Mai apoi, Ștefan va construi câte o biserica parohială la fiecare zece sate.
Aceste sate, potrivit istoricilor, aveau o populație foarte numeroasă. Documentele vremii notau faptul că, un sat obișnuit era alcătuit din aproximtiv 40 de bordeie (locuințe) semiîngropate în pământ, cu o vatră de piatră într-unul dintre colțurile locuinței.
Acestea erau organizate ala rândul lor după meserii, căci sătenii locurilor se ocupau cu lucrul cel mai la îndemână zonei unde aveau casa. S-au păstrat acte care amintesc de așezări precum Födémes („apicultor”), Hódász („vânător de castori”), Gerencsér („olar”) sau Taszár („tâmplar”).
