În urmă cu 21 de ani, pe data de 28 iunie 2001, Slobodan Miloșevici, președinte al Iugoslaviei și ulterior la Serbiei, era deferit Tribunalului de la Haga. El era acuzat pe 66 de capete, majoritatea lor fiind legate de crimele de război ce au avut loc în timpul conflictelor interetnice de pe fostul teritoriu al Iugoslaviei.
Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga a fost înființat printr-o hotărâre a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. În urma încălcărilor drepturilor omului semnalate în fosta Iugoslavie încă de la începutul conflictului interetnic, Consiliul de Securitate a decis organizarea unui tribunal internațional pentru judecarea vinovaților de crime de război.
Miloșevici a fost din 1989 până în 1997 președintele Republicii Socialiste a Serbiei, parte din Republica Federală a Iugoslaviei, și președinte al Republicii Federale Iugoslavia din 1997 până în 2000, uniunea dintre Serbia și Muntenegru de la sfârșitul anilor ’90.
Extrădat la Haga la vârsta de 60 de ani
Miloșevici a fost predat pe data de 28 iunie 2001 Tribunalului Internațional de la Haga pentru Iugoslavia, fiind acuzat de crime de război și participarea la organizarea atrocităților alături de autoritățile sârbe. El este primul președinte care a fost deferit la Tribunalul de la Haga (nu era aceeași instituție cu Curtea Penală Internațională de la Haga, dar funcționa în cadrul său).
El a fost extrădat la vârsta de 60 de ani de autoritățile sârbe după ce Guvernul a declarat că inițial și-ar fi dorit să-l judece în țară pentru atrocitățile comise în timpul conflictului interetnic. Decizia de extrădare a fost susținută de toți miniștrii sârbi de la vremea respectivă. El se afla în închisoare de pe data de 1 aprilie, fiind acuzat de abuz de putere și corupție.
„Iugoslavia are nevoie de miliarde de dolari în ajutor extern după 13 ani de guvernare ineficientă a domnului Miloșevici, care a fost înlăturat în octombrie, după ce revoltele l-au forțat să recunoască că a pierdut alegerile. Succesorul său, președintele Vojislav Kostunica, a recunoscut faptul că presiunea din partea Statelor Unite ale Americii a contribuit la schimbarea de inimă a țării sale după ce inițial a existat o rezistență împotriva presiunilor de extrădare a lui Miloșevici”, scria The Guardian în urmă cu 21 de ani.
Acuzat de crime de război
Miloșevici a primit 66 de capete de acuzare, printre care: genocid, complicitate la genocid, deportări ilegale, crime, persecuții politice, rasiale sau religioase, acte de exterminare, tortură, crime ilegale, distrugeri în masă, atacuri asupra civililor sau obiectivelor civile, etc. Aceste capete de acuzare au fost bazate pe activitatea forțelor militare și paramilitare sârbe în Kosovo, Bosnia și Croația, împotriva minorităților etnice musulmane.
„Din 1991 până în 1995, Milan Martić a fost ministru al Afacerilor Interne, ministru al Apărării și președinte al autoproclamatei „Regiuni Autonome Sârbe Krajina” (CAO Krajina), care ulterior a fost redenumită Republica Srpska Krajina (RSK). El a participat la activități criminale comune cu Slobodan Milošević, al cărui scop era crearea unui stat sârb unificat prin desfășurarea unei campanii răspândite și sistematice a crimelor împotriva non-sârbilor care locuiau în regiunile Croației, Bosniei și Herțegovinei, care urmau să devină parte a unui astfel de stat”, se precizează în Verdictul Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie împotriva lui Milan Martić.
O moarte suspicioasă
Pe data de 11 martie 2006, Miloșevici a fost găsit mort în camera de închisoare a Națiunilor Unite destinate pentru criminalii de război din Iugoslavia. În cadrul autopsiei medicii au stabilit faptul că Miloșevici a murit din cauza unui atac de cord, având probleme la inimă și cu tensiunea. Moartea a avut loc la scurt timp după ce tribunalul i-a respins cererea de a se trata la o clinică de specialitate din Moscova. El a murit la doar câteva săptămâni înainte de pronunțarea unei sentințe definitive a tribunalului, decizie care nu a mai avut niciodată loc din cauza decesului.
În ultimele luni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că vrea Putin să fie condamnat de Curtea Penală de la Haga pentru crime de război.
