Economiștii americani susțin că între recesiune și rata divorțurilor există o legătură indisolubilă. Și nu doar că susțin, ci o și demonstrează cu studii care demonstrează că perioadele de criză economică contribuie la păstrarea legăturilor familiale și ajută chiar la forjarea unor căsnicii mai puternice.
Rezultatele studiilor par să contrazică logica bunului simț – dificultățile financiare ar trebui să alimenteze stresul și să amplifice problemele dintre soți, generând instabilitate în viața de cuplu. Cu toate acestea, în loc să alimenteze o creștere a divergențelor și scandalurilor în familie, crizele economice duc la o scădere a numărului de cereri de divorț.
Prima dovadă în acest sens este recesiunea din 1980, considerată cea mai severă de la cel de Al Doilea Război Mondial. Criza economică generată de Revoluția din Iran din 1979, care a produs o perturbare la nivel global a aprovizionării cu petrol, a fost resimțită din plin în SUA, care s-au confruntat cu o inflație galopantă, de 14,5%, și o rată record a șomajului, de 7,5%. Cu toate acestea, pe măsură de recesiunea se adâncea, iar ratele dobânzilor ajunseseră la peste 20%, ratele divorțurilor au înregistrat o scădere drastică.
Teoria se verifică și în prezent
A urmat apoi criza economică mondială din 2008, când scepticii au prezis rate de divorț ridicate, argumentând că stresul financiar este un numitor comun pentru problemele conjugale. Dar nu s-a întâmplat așa! Analizele efectuate pe un eșantion de aproximativ 2,8 milioane de femei din SUA în perioada 2008-2011 a demonstrat nu doar că rata națională a divorțurilor nu a crescut, ci, mai mult, a scăzut cu 4%.
Statisticile arată că ratele de divorț au scăzut semnificativ și în timpul pandemiei de COVID-19. Criticii au afirmat vehement că rezultatul nu este relevant, pentru că multe tribunale au fost închise în perioada respectivă, și s-au grăbit să prognozeze că „reprimarea“ din 2020-2021 va duce la o creștere generală a numărului de divorțuri în 2022 și ulterior. Dar nu au avut cum să își confirme teoria pentru că SUA s-au confruntat cu una din cele mai mari inflații din istoria sa. Prin urmare, rata divorțurilor a rămas scăzută.
Ceea ce a dat câștig de cauză taberei adverse, care a venit cu studii ce sugerează că angajamentul și stabilitatea maritală au crescut, de fapt, în timpul pandemiei.
Ambele părți au dreptate
Sociologii și economiștii au o explicație a acestui fenomen – oportunitățile mai slabe de angajare și scăderea valorii bunurilor maritale din perioadele de criză economică forțează soții să rămână împreună, în ciuda dificultăților pe care le întâmpină. Prin urmare, multe cupluri care doresc să se despartă își pun cazurile în așteptare.
În trecut, în perioadele de normalitate economică, soții care divorțau se foloseau de capitalul pe care îl acumulau în reședința conjugală pentru a-și finanța divorțul și pentru a oferi fiecăruia dintre ei resursele financiare necesare pentru a-și începe viețile separate. În prezent însă, prețurile caselor au scăzut semnificativ, ceea ce elimină din start o mare parte sau chiar toată valoarea capitalului propriu. Pe de altă parte, divorțul vine cu costuri în ceea ce privește taxele legale, îngrijirea copiilor, plata avocaților etc. Așa că, pentru că nu au suficienți bani pentru a se întreține separat și pentru a-și plăti celelalte obligații financiare, soții aleg să rămână împreună din necesitate economică. Ceea ce dă un sens cu totul nou angajamentului „alături la bine și la rău“.
Nu ratați episodul următor!
Citiți luni dimineață, în următorul episod al Serialului „Indicatori economici neobișnuiți”, ce relevanță are indexul consumului de bere în evaluarea situației economice.
