De la începutul conflictului militar din Ucraina (care a fost declanșat de Rusia pe 24 februarie), aproximativ trei milioane de refugiați din această țară au tranzitat România. Însă, din totalul celor care au pășit pe teritoriul românesc, 3% (90.000) au decis să se și stabilească aici.
Potrivit unei analize a celor de la G4Media, cei mai mulți refugiați ucraineni au decis să stea în zona București-Ilfov, în timp a doua cea mai dorită destinație a fost Constanța. În județul dobrogean ajung în prezent 20% din fondurile decontate de Guvern prin programul „50/20”, prin care se oferă fiecărui refugiat 50 lei/zi pentru cazare și 20 lei/zi pentru cheltuielile cu hrana, bani neimpozabili.
Acest procent indica faptul că aproape 13 milioane euro (din totalul de 75 milioane euro) oferiți de statul român au fost trimise către ucrainenii din Constanța înscriși în program. De asemenea, 32 de unități administrativ-teritoriale (din totalul de 70) de pe raza județului au în evidență refugiați ucraineni găzduiți
Potrivit legii, pentru a intra în „programul 50/20”, persoana care găzduiește refugiați ucraineni trebuie să întocmească lunar o solicitare de plată către primăria din teritoriu. Ulterior, instituția va efectua câteva verificări sumare pentru a se asigura că totul este în regulă, scrie Adevărul.
Mai apoi, statul va livra banii prin intermediul inspectoratelor pentru situații de urgență către primării, care vor da mai departe sumele către gazde. Guvernul își va recupera aceste fonduri din bugetul Uniunii Europene.
Unde și-au mai găsit casă ucrainenii
Analiza mai arată că refugiații din Ucraina și-au mai găsit adăpost în România (excluzând București și Constanța), în Maramureș, Brașov, Suceava, Cluj, Sibiu, Iași. În fiecare dintre aceste orașe, statul român a decontat ucrainenilor peste două milioane euro, se arată în analiza celor de la G4Media.
La polul opus, județele din țara noastră evitate de refugiați sunt cele din sudul țării, cum ar fi: Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, Teleorman, Olt, Giurgiu. De asemenea, ucrainenii ajunși în România nu și-au dorit să stea în județele Harghita și Covasna, care au o puternică influență maghiară.
În toate aceste regiuni, nivelul decontărilor efectuate de Guvern nu a trecut de pragul de 200.000 euro.
Ce drepturi mai au refugiații
Reprezentanții Guvernului au enumerat într-un comunicat intitulat „FACILITĂȚI PENTRU REFUGIAȚII DIN UCRAINA” drepturile pe care le au ajunși în țara noastră, puși pe fugă de frica războiului.
„Beneficiarii protecției temporare beneficiază de drepturi precum: asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare, asistență medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent”, se arată în documentul emis de Executiv.
În același comunicat, oficialii au transmis că România poate găzdui până la 400.000 de refugiați din Ucraina.
„România poate asigura la nivel național circa 400.000 de locuri de cazare pentru refugiații din Ucraina. Aceștia pot fi cazați atât în spațiile asigurate de stat, cât și la unități sau persoane private care și-au exprimat disponibilitatea de a oferi spații pentru cazare. Cheltuielile aferente, inclusiv pentru hrană, sunt asigurate din fondurile alocate în acest scop de la bugetul de stat, cât și din donații. De asemenea, vor fi asigurate și alte tipuri de resurse – hrană, produse de igienă și îmbrăcăminte – colectate prin intermediul platformei online creată de Guvernul României, prin alte structuri și inițiative private”, mai este scris în comunicat.