China trebuie să cheltuiască până la 1,4 miliarde de dolari pe parcursul a doi ani în fonduri de stimulare pentru a-și relansa economia și a reveni la o creștere durabilă. Stimulentele, care ar fi de până la 2,5 ori mai mari decât pachetul „bazooka” adoptat de China după criza financiară globală din 2008, ar trebui să vizeze în mod direct gospodăriile prin cheltuieli de asistență socială, mai degrabă decât investițiile și infrastructura.
China se află într-o situație economică delicată. Cu cât deflația este mai adânc înrădăcinată, cu atât mai mult ar costa eliminarea ei prin măsuri de stimulare, estimează analiștii financiare. Estimările lor subliniază amploarea provocării cu care se confruntă factorii de decizie chinezi în încercarea de a revigora creșterea în a doua cea mai mare economie a lumii.
China are nevoie de investiții masive
„Cu cât deflația se menține mai mult timp, cu atât este mai mare cerința în ceea ce privește reflația”, a declarat Robin Xing, economist șef pentru China la Morgan Stanley. Având în vedere declinul imobiliar prelungit, gospodăriile au redus cheltuielile și au crescut economiile. Rata economiilor gospodăriilor ajustată sezonier în al doilea trimestru fiind de aproximativ 31%, potrivit Goldman Sachs.
China a reacționat la scăderea încrederii consumatorilor prin acordarea de împrumuturi în sectorul industrial, bazându-se pe producție și exporturi pentru a menține economia în funcțiune. În tot acest timp sectorul imobiliar se confruntă cu o supraofertă uriașă de case nevândute. Dar acest lucru a crescut, de asemenea, oferta de bunuri de consum într-o perioadă de cerere scăzută, agravând deflația.
Beijingul vizează o creștere a PIB-ului real de 5 % în acest an. Dar economiștii au declarat că presiunile deflaționiste au afectat creșterea nominală, care a fost de 4% pe an în al doilea trimestru, diminuând profiturile corporative și conducând la concedieri și reduceri salariale.
Sursă foto: Capital
Soluții de moment
Indicele prețurilor de producție din China a fost în teritoriu deflaționist în ultimele 23 de luni. Datele publicate luni arătând că acesta a scăzut cu 1,8% pe an în august. Mai rău decât așteptările analiștilor. Indicele prețurilor de consum a avut o evoluție puțin mai bună datorită costurilor volatile ale alimentelor, dar a rămas în mare parte stabil.
Xing de la Morgan Stanley a declarat că, într-un „scenariu optimist”, China ar putea emite 10 miliarde de Rmb în fonduri de stimulare pe parcursul a doi ani. 7 miliarde de Rmb pentru a stimula cheltuielile de asistență socială pentru cei 250 de milioane de așa-numiți lucrători migranți din China. Muncitori care nu sunt acoperiți de sistemele de pensii și de sănătate existente.
Celelalte 3 miliarde de Rmb vor fi utilizate pentru a accelera vânzarea stocului masiv de locuințe din China și pentru a stabiliza mai rapid prețurile proprietăților. Xing a calculat că acest lucru ar necesita o creștere anuală a deficitului bugetar majorat al Chinei de la 11 % la 14 % din PIB.
China are nevoie de transferuri directe către gospodării
Dar aceasta ar elimina presiunile deflaționiste și ar împinge creșterea economică nominală peste 5 % în următorii ani. În cazul în care China rămâne în status quo presiunile deflaționiste vor împinge creșterea reală la aproximativ 4% în acest an și anul viitor.
Hui Shan, economist șef pentru China la Goldman Sachs, a declarat că Beijingul ar avea nevoie de aproximativ 3 miliarde de Rmb pentru a stabiliza piața imobiliară și de încă 1 miliard pentru administrațiile locale cu probleme financiare. După care guvernul ar putea întreprinde unele reforme de asistență socială atât de necesare, cum ar fi consolidarea asigurărilor de șomaj.
„Trebuie să le oferiți oamenilor încrederea că guvernul îi ajută pe oameni, nu doar să construiască mai multă infrastructură sau să urmeze vechiul manual de stimulare. Așadar, aveți nevoie de aproximativ 5 miliarde de Rmb pentru a avea un impact semnificativ”, a spus ea.
Chris Beddor, director adjunct al departamentului de cercetare pentru China la Gavekal, a estimat că Beijingul are nevoie de transferuri directe către gospodării între 3 și 8 miliarde de Rmb pentru „a readuce consumul gospodăriilor la tendința anterioară pandemiei”.
Sursa foto medium
Estimări și prognoze
Larry Hu, economist șef pentru China la Macquarie, a declarat că, deși banca sa nu are o estimare oficială, a fost de acord că între 5 și 10 miliarde de Rmb ar fi o estimare „rezonabilă” pentru banii necesari pentru relansarea economiei.
Totalul final ar depinde de faptul dacă obiectivul este doar de a atinge ținta de creștere a PIB-ului real de 5 % sau de a „pune capăt deflației acum”, a adăugat Larry Hu. „Cel din urmă obiectiv necesită mult mai mult decât primul”. Fred Neumann, economist șef pentru Asia la HSBC, a declarat că Rmb5tn ar fi un număr „de bază” pentru stabilizarea prețurilor.
„Există un fenomen aici în care a existat o lipsă de încredere, această rată foarte ridicată a economiilor gospodăriilor, de exemplu. Oamenii nu vor să cheltuiască. Prin urmare, este vorba mai degrabă de restabilirea încrederii decât neapărat de mărimea pachetului”, a adăugat Hu.
China a anunțat o serie de măsuri mai mici de stimulare a încrederii, cum ar fi scheme de comercializare a aparatelor de consum și modernizarea echipamentelor industriale pentru a stimula consumul, dar măsurile incrementale și-au pierdut adesea impactul, a spus Neumann, potrivit Financial Times.
