Cum Paștele a trecut, începând de luni, 17 aprilie, conform tradiției, am intrat în Săptămâna Luminată, o perioadă plină de însemnătate, poate la fel de importantă ca și Săptămâna Mare.
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată. Dacă privim mai adânc, putem mărturisi că în această perioada toate s-au umplut de lumina sfânta a Învierii Domnului.
Care sunt tradițiile din Săptămâna Luminată
Recent, numerologul Mihai Voropchievici a explicat, în cadrul emisiunii Adevăruri ascunse de la Antena 3, o serie de obiceiuri şi tradiţii în Săptămâna Luminată pe care românii trebuie să le respecte. Se spun
„Din multul sau puţinul pe care îl avem să dăm. A zis Dumnezeu: din ce dai se face Rai. Din ce primeşti nu te îmbogăţeşti. E o regulă. Şi de ce să nu facem şi noi acelaşi lucru? Să oferim celor din jurul nostru, a explicat reputatul numerolog român.
Prima zi după Paşte, Lunea Albă, este considerată ziua în care se deschis porţile Raiului şi ale iertării astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Ardealul păstrează acest udat sau stropit, această tradiţie. În a doua zi, tinerii, cei necăsătoriţi, stropesc cu parfum, fiecare după punga lui, pretendenta. Este un fel de cerere în logodnă, dar fără cuvinte. Fiecare are o simpatie şi aşa află părinţii pe cine place copilul, pe a cui, arată Antena 3.
În alte ţări, în Marţea Albă, se mănâncă doar produse albe, nimic colorat. La noi, femeile din zonele rurale dau de pomană pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Asta este folosită şi în Săptămâna Patimilor. În Marţea Albă e bine să se mănânce brânză. Totodată, se spune că nu se face baie pentru că albeşte părul, mai spune Voropchievici.
Ziua de miercuri, extrem de importantă
În a treia zi de Paşte se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni. Miercurea Albă din Săptămâna Luminată mai este cunoscută şi ca Sfânta Mercurie. Bărbaţii pot relua munca, însă femeile nu au voie să muncească. Tradiţia spune că a munci produce nunta şoarecilor, adică gospodăria poate fi invadată de şoareci, iar rozătoarele intră în casă şi tot anul duci lipsă de bucate.
Joia Verde sau Joia Rea, cum mai este numită în popor, cere un ritual al morţilor. Oamenii merg la cimitir şi plătesc pe cineva să care 44 de găleţi de apă la mormânt. Două lumânări se aprind la toate cele patru capete, iar apa se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea Luminată sau Vinerea Scumpă. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă. Iar acea apă era dătătoare de viaţă. Credincioşii vin în Vinerea Luminată la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută ca Aghiasma Mică. Vinerea din Săptămâna Luminată este în total contrast cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor.
Sâmbăta din Săptămâna Luminată e prima zi de sâmbătă de după Paşte şi are tradiţii şi superstiţii. Se zice că în această zi poţi atrage norocul de partea ta. În Sâmbăta Luminată nu se îngenunchează, nu facem mătănii, ci doar ne închinăm. Nu se face parastas pentru că morţii vor fi pomeniţi luni după Duminica Tomii.
Duminica din Săptămâna Luminată, cunoscută şi ca Duminica Luminată, este cunoscută ca Duminica Sfântului Toma sau Duminica Tomii. Este duminica tuturor necredincioşilor care au pus la îndoială minunea cea mare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Conform tradiţiei, femeile dau drumul pe apă unor pachete cu pomeni, iar copiii împletesc coşuri cu nuiele în care sunt aşezate ouă roşii. Tot de Duminica Tomii, oamenii se îmbracă în costume populare şi merg pe cai împodobiţi cu ciucuri şi cocarde tricolore. Asta se întâmplă, în general, în zona rurală, a mai completat numerologul.