Angajații la stat primesc numai vești bune. De această dată, este vorba despre cei care lucrează la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură. Proiectul prin care angajații APIA vor primi majorări salariale este pe cale să fie votat de Parlament astăzi.
Această creștere salarială vine la scurt timp după ce angajații Angenției Naționale de Integritate (ANI) au primit cu 25% în plus la venituri. Ei nu sunt singurii care vor beneficia de o remunerație mai mare. La scurt timp după majorarea primită de salariații ANI, cei care lucrează cu fonduri europene sau se ocupă de proiecte cu bani din PNRR vor primi cu 50% mai mult decât până acum.
Bugetarii își urează „Sporuri!”
Beneficiile monetare ale bugetarilor nu se opresc aici. Persoanele aflate în funcții administrative, precum primarii, viceprimarii sau membrii din consiliile județene așteaptă și ele bani în plus. O lege care îi vizează tocmai a primit undă verde în Parlament. Și nici acesta nu este finalul șirului de sporuri pentru care angajații la stat sunt eligibili.
Este posibil ca toți cei care lucrează la instituțiile statului să primească un spor de condiții vătămătoare. Această situație ridică semne de întrebare, în special din punctul de vedere al echilibrului dintre sectorul de stat și cel privat. Răspunsul Ministrului Muncii, Marius Budăi, privitor la această problemă poate fi rezumat la „Parlamentul este cel care ia deciziile”, așa cum a parafrazat Antena 3 următoarea lui declarație:
„Parlamentul este suveran și Executivul face ce spune Parlamentul. Deci nu putem noi să oprim Parlamentul să legifereze, nici constituțional. Vom discuta atunci când construim legea salarizării și vedem la ce concluzii ajungem!”.
Textul de lege care dezechilibrează piața muncii
Este vorba despre OG 19/31.01.2023. În textul Ordonanței, sporurile persoanelor care lucrează la stat sunt explicitate:
„Prin aceste completări a fost introdusă o exceptie de la prevederile art. 11 alin. (4), în sensul că nivelul veniturilor personalului din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor și consiliilor locale, sau din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local și județean din subordinea acestora, după caz, care implementează fonduri europene nerambursabile, nu poate depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar, vicepreședinte a consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului Municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele Municipiului București, Primăria Municipiului București, majorat cu 25% (conform art. 16 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017), însă acordarea acestor majorări salariale este condiționată de recuperarea sumelor necesare majorării salariale din bugetul proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile.”
În afara acestor mențiuni privitoare la muncitorii din administrație, amintim că avansul salarial va ajunge doar rareori la pragul maxim. Acest lucru este motivat de următorul fragment, extras dintr-un comunicat de pe pagina oficială a Guvernului României:
„Pe de altă parte, ținând seama că nivelul veniturilor personalului din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, care implementează fonduri europene nerambursabile, nu poate depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, Primăria Municipiului București, majorat cu 25%, procentul de majorare salarială al acestei categorii de personal în multe situații este diminuat neajungând la 50% chiar dacă numărul orelor prestate în proiect îi îndreptățesc la acest lucru. În acest din urmă caz este necesară majorarea indemnizațiilor lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%, în loc de 25% cât este în prezent”.
