Casa Albă a afirmat vineri că un acord de încetare a focului între Israel și grupul militant palestinian Hamas este încă posibil în ultimele zile ale mandatului președintelui Joe Biden, în timp ce Israelul și Hamas se acuză reciproc pentru impasul în negocieri.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, le-a spus reporterilor vineri că negociatorii continuă să lucreze pentru un acord în această săptămână și că administrația lucrează „din greu pentru a încerca să obțină un acord de încetare a focului înainte de a părăsi funcția”. Însă discuțiile au fost împotmolite în detalii, pe măsură ce problemele rămase au devenit subiecte de „discuții mai detaliate”, a explicat el.
Hamas, vinovat pentru întârzierea negocierilor
Kirby a susținut că Hamas este de vină pentru întârzierea progresului în discuții. „Este din cauza obstacolelor puse de Hamas sau a refuzului lor de a se mișca pe aceste detalii că nu am ajuns încă la o concluzie”, a spus Kirby. „Dar credem, așa cum a spus [consilierul de securitate națională] Jake [Sullivan], că suntem foarte, foarte aproape, așa că nu vom renunța.”
Negociatorii israelieni s-au întors dintr-o rundă de discuții la Doha, Qatar, pe 24 decembrie, a anunțat biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu. Existau speranțe mari că aceste discuții vor aduce ambele părți mai aproape de o soluție diplomatică care să pună capăt conflictului din Fâșia Gaza, care durează de peste un an și a ucis mii de civili și a devastat enclava palestiniană.
Totuși, Israel și Hamas s-au acuzat reciproc miercuri că cealaltă parte negociază de rea-credință și impune cerințe nerezonabile.
Mass-media israeliană a raportat că Hamas a spus miercuri că „Israelul întârzie negocierile adăugând noi condiții”. Grupul a insistat că este flexibil în discuțiile facilitate de Egipt și Qatar.
Israelul a respins caracterizările Hamas privind procesul de negociere. „Organizația teroristă Hamas minte din nou”, a spus biroul lui Netanyahu într-un comunicat, „renunțând la înțelegerile deja realizate și continuând să îngreuneze negocierile.”
Kirby nu a specificat care sunt problemele care cauzează neînțelegerile, dar Axios și mass-media israeliană au raportat că dezacordul ar fi legat de o listă cu ostaticii rămași în captivitatea Hamas care ar trebui eliberați în prima fază a unui acord de încetare a focului. Se crede că aproape 100 de ostatici, luați în timpul atacurilor din 7 octombrie, mai sunt în Gaza, iar familiile acestora au avertizat că o întârziere suplimentară în finalizarea unui acord crește riscul ca aceștia să fie uciși de Hamas sau să moară din cauza înfometării, bolilor sau rănilor.
Există un „oarecare” progres în negocieri
Acest impas reprezintă un eșec pentru Casa Albă. La începutul lunii decembrie, Casa Albă a trimis atât pe secretarul de stat Antony Blinken, cât și pe Sullivan în regiune. Mai recent, directorul CIA Bill Burns și oficialul de top al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, Brett McGurk, au fost în regiune. Aceste vizite au fost parte dintr-o efort considerabil al administrației Biden pentru a revitaliza discuțiile și a profita de impulsul diplomatic urmat după acordul de încetare a focului din noiembrie între Israel și Hezbollah în sudul Libanului.
Totuși, ambele părți au semnalat optimism la începutul acestei săptămâni. Netanyahu a spus pe 23 decembrie în fața Knessetului că „s-a înregistrat un oarecare progres” în direcția unui acord de încetare a focului, în timp ce un oficial palestinian a declarat pentru BBC că acordul de încetare a focului era „90% finalizat”, chiar dacă discuțiile continuau asupra statutului Coridorului Filadelfia, o zonă de-a lungul graniței Gaza cu Egiptul, pe care Israelul dorește să o controleze din motive de securitate.
Între timp, presiunea internațională a crescut în ultimele zile pentru o încheiere mai rapidă a conflictului. În discursul său de Crăciun de miercuri, Papa Francisc a reiterat apelul pentru un armistițiu în Gaza. Grupurile de ajutor au, de asemenea, reluat îngrijorările legate de foametea din Gaza, într-un context de fluxuri insuficiente de ajutoare umanitare în teritoriu, potrivit POLITICO.
