Administrația SUA a aprobat un proiect petrolier gigantic în Alaska și a anunțat, de asemenea, noi limite privind forajul în Arctica, într-un aparent efort de a tempera criticile legate de proiectul Willow, în valoare de 8 miliarde de dolari, care s-a confruntat cu o opoziție puternică, informează New York Times.
Administrația Biden a dat luni aprobarea oficială pentru un proiect uriaș de foraj petrolier în Alaska, cunoscut sub numele de Willow, în ciuda opoziției larg răspândite din cauza impactului probabil asupra mediului și climei.
De asemenea, se așteaptă ca președintele să anunțe restricții radicale privind închirierea petrolului offshore în Oceanul Arctic și pe versantul nordic al Alaskăi, într-un efort aparent de a tempera criticile privind decizia Willow și, după cum a spus un oficial al administrației, de a forma un „firewall” pentru a limita viitoarele închirieri de petrol în regiune. Departamentul de Interne a declarat că va emite noi reguli pentru a bloca contractele de închiriere de petrol și gaze pe mai mult de 13 milioane de hectare din cele 23 de milioane de acri care formează Rezervația Națională de Petrol-Alaska.
Proiectul de foraj ar urma să aibă loc în interiorul rezervei petroliere, care se află la aproximativ 320 de kilometri nord de Cercul Polar Arctic. Rezervația, care nu are drumuri, este cea mai mare întindere unică de teren viran din țară, scrie New York Times.
Un proiect uriaș în industria petrolului
Cu toate acestea, este puțin probabil ca restricțiile să compenseze îngrijorările legate de faptul că proiectul Willow, în valoare de 8 miliarde de dolari, condus de gigantul petrolier ConocoPhillips, va avea potențialul de a produce peste 600 de milioane de barili de țiței în 30 de ani.
Arderea întregului petrol ar putea elibera în atmosferă aproape 280 de milioane de tone de emisii de carbon. Anual, acest lucru s-ar traduce în 9,2 milioane de tone de poluare cu carbon, echivalentul adăugării a aproape două milioane de mașini pe șosele în fiecare an. Statele Unite ale Americii, al doilea cel mai mare poluator al planetei după China, emite anual aproximativ 5,6 miliarde de tone de dioxid de carbon.
Președintele a fost supus unui lobby acerb din partea industriei petroliere și a legislatorilor din Alaska pentru a aproba proiectul Willow. Alți susținători, inclusiv sindicate, meserii din domeniul construcțiilor și unii locuitori din North Slope, au susținut că proiectul ar crea aproximativ 2.500 de locuri de muncă și ar genera venituri de până la 17 miliarde de dolari pentru guvernul federal. Majoritatea grupurilor indigene din Alaska, inclusiv și aleasa lor din Congres, Mary Peltola, îl susțin, de asemenea.
În același timp, activiștii de mediu și comunitatea nativilor americani cea mai apropiată de situl Willow au luptat împotriva proiectului prin campanii online, proteste și întâlniri cu oficialii federali, acuzând că aprobarea proiectului ar fi o trădare a promisiunii domnului Biden de a îndepărta națiunea de combustibilii fosili. Agenția Internațională a Energiei a declarat că guvernele trebuie să înceteze să mai aprobe noi proiecte de petrol, gaze și cărbune pentru ca planeta să evite cele mai catastrofale efecte ale schimbărilor climatice.
Reprezentanții ConocoPhillips au declarat duminică seară că vor refuza să comenteze până când nu vor vedea o decizie scrisă.
Controversa proiectului Willow
Aprobarea proiectului Willow marchează un punct de cotitură în abordarea administrației în ceea ce privește dezvoltarea combustibililor fosili. Instanțele și Congresul l-au forțat pe Biden să renunțe la promisiunea sa din campanie de a „nu mai fora pe terenurile federale, punct” și să aprobe unele contracte de închiriere limitate de petrol și gaze. Willow ar fi unul dintre puținele proiecte petroliere pe care Biden le-a aprobat în mod liber, fără un mandat al instanței sau al Congresului.
Activiștii pentru climă s-au declarat mulțumiți de faptul că președintele intenționează să protejeze Arctica, dar au rămas indignați de faptul că dl Biden ar aproba un proiect pe care ei îl numesc o „bombă de carbon”.
„Este insultător faptul că Biden crede că acest lucru ne va face să ne răzgândim cu privire la proiectul Willow”, a declarat Kristen Monsell, avocat senior la Center for Biological Diversity, un grup de mediu. „Protejarea unei zone din Arctica pentru a putea distruge o alta nu are sens și nu îi va ajuta pe oamenii și animalele sălbatice care vor fi bulversate de proiectul Willow.”
Decizia va invita cu siguranță la contestații legale din partea grupurilor de mediu.
„Administrația Biden pare să aibă în vedere o tatonare la margini”, a declarat Abigail Dillen, președinte al Earthjustice, un grup de mediu. „Acest lucru nu va remedia eșecurile legale de a aborda daunele exterioare ale acestui proiect și ne așteptăm să le vedem în instanță dacă Willow este aprobat.”
Administrația a declarat că va aproba permisele pentru trei situri de foraj și va refuza alte două, inclusiv unul care ar fi fost cel mai aproape de o zonă umedă de coastă cunoscută sub numele de Lacul Teshekpuk. De asemenea, administrația a mai spus că va refuza permisiunea de a construi un drum care ar fi dus la cel de-al patrulea sit de foraj.
ConocoPhillips a solicitat inițial cinci situri de foraj pentru proiect și a declarat că are nevoie de cel puțin trei pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar.
Pe lângă respingerea a două dintre locurile de foraj propuse, administrația a anunțat, de asemenea, că ConocoPhillips va returna guvernului aproximativ 68.000 de acri de terenuri de leasing existente. Oficialii au declarat că, în opinia lor, acest lucru ar împiedica compania să încerce să extindă forajul petrolier în regiune dincolo de proiectul Willow.
Analiza de mediu a proiectului este „îngrijorătoare”
Oficialii administrației merg mai departe cu proiectul Willow, în ciuda faptului că analiza de mediu a ridicat „îngrijorări substanțiale” cu privire la emisii, pericolul pentru sursele de apă dulce și amenințările la adresa păsărilor migratoare, a caribuților, a balenelor și a altor animale care locuiesc în regiune.
Potrivit celor două persoane familiare cu deliberările, administrația a ajuns la concluzia că nu are autoritatea legală de a refuza autorizațiile pentru ConocoPhillips, care deține de mult timp contracte de închiriere pe terenurile din rezervația petrolieră.
Piatra de temelie a noilor promisiuni de mediu ale lui Biden pentru zona arctică este o declarație potrivit căreia întregul Ocean Arctic va fi interzis pentru închirierea de petrol și gaze, finalizând un efort început în timpul președintelui Barack Obama.
Departamentul de Interne a declarat că Biden va desemna aproximativ 2,8 milioane de acri din Marea Beaufort din Oceanul Arctic, în apropierea țărmului, în Rezervația Națională de Petrol-Alaska, ca fiind interzisă pe termen nelimitat pentru viitoarele închirieri de petrol și gaze. Acest lucru ar asigura că „acest habitat important pentru balene, foci, urși polari, precum și pentru scopuri de subzistență, va fi protejat în permanență de dezvoltarea extractivă”, a precizat Departamentul de Interne într-o declarație.
Obama a interzis forajul în porțiuni din mările Beaufort și Chukchi din Oceanul Arctic, folosind o lege din 1953 care permite președinților să blocheze vânzarea de drepturi de forare și de exploatare minieră în larg. Ulterior, președintele Trump a încercat să deschidă toate apele de coastă ale Statelor Unite pentru forajul de petrol și gaze, inclusiv zonele protejate de administrația Obama.
Biden a anunțat, de asemenea, protecția mai multor situri din Alaska, inclusiv a lacului Teshekpuk, a zonelor speciale Utukok Uplands, a râului Colville, a lagunei Kasegaluk și a golfului Peard Bay.
Oficialii din industria petrolieră au criticat protecțiile planificate pentru Arctica.
„În contextul actualei crize energetice, administrația Biden ar trebui să se concentreze pe consolidarea securității energetice a SUA și să fie alături de familiile muncitoare din Alaska, sprijinind dezvoltarea responsabilă a terenurilor și apelor federale – nu să acționeze pentru a o restricționa”, a declarat Frank Macchiarola, vicepreședinte senior pentru politici la American Petroleum Institute, o organizație profesională.
