Aderarea la spațiul Schengen este un obiectiv foarte important pentru România. De foarte mult timp, oficialii români lucrează pentru a se putea bucura de spațiul fără frontiere. Un pas mic în această direcție a fost făcut. Austria permite intrarea României în Schengen, dar doar cu aeroporturile. Astfel, deblocarea spațiului aerian este o schimbare importantă în veto-ul Austriei.
Această deblocare parțială a negocierilor de aderare a fost realizată datorită anumitor factori. De la presiunea politică a României, la lobby-ul SUA și UE. Dar și datorită presiunii exercitate de mediul de afaceri.
Aderarea României la „Air Schengen”
Aderarea parțială a României la spațiul aerian al Schengen va aduce multe beneficii. Aeroporturile sunt deja supuse unui control extins. Ceea ce face ca aceasta să fie cea mai simplă componentă a procesului de intrare în regiunea de liberă circulație. Călătorii români nu vor mai fi nevoiți să treacă prin controlul pașapoartelor pentru zborurile în interiorul UE. Dacă România intră în „Air Schengen”.
Cu toate acestea, românii vor trebui să se prezinte la check-in, la fel ca orice alt cetățean al UE. Cea mai dificilă problemă, însă, este transportul rutier, unde vor exista întotdeauna puncte de control și cozi lungi.
Migranții din Austria
Reprimirea solicitanților de azil care intră în Austria prin România și Bulgaria a fost unul dintre termenii renunțării parțiale la dreptul de veto. Condiție pe care ministrul austriac de Interne a făcut-o public. Altfel, România și Bulgaria ar trebui să suporte o parte din greutatea cererilor de azil din partea migranților ilegali, potrivit Austriei. Există două moduri de a rezolva această problemă și solicitare a Austriei.
Regulamentul Dublin stabilește cerințele pentru națiunile calificate să se ocupe de o cerere de azil. Potrivit regulilor, România trebuie să preia aceste cereri, dacă este vorba doar de migranți care au călătorit prin țara noastră și care acum cer azil în Austria. În calitate de semnatar al acestui acord, România este obligată să primească refugiații. Care traversat granițele sale și au ajuns în Austria, unde au depus cereri de azil.
În cazul în care refugiații au ajuns în Austria fără să treacă prin România, Bucureștiul nu este obligat din punct de vedere legal să le acorde asistență. O decizie privind admiterea migranților în România trebuie fi luată în urma unor negocieri transparente. Deoarece este o chestiune foarte delicată care ar putea alimenta un o retorică anti-europeană.
Ajutorul din partea SUA și UE
În acest an, SUA au început să susțină cazul României, potrivit unui articol publicat în presa austriacă. Motivul este simplu. România este un aliat important în regiunea Mării Negre. Precum și principalul punct de contact al SUA cu Ucraina. În plus, un aliat izolat de restul UE prin restricții la graniță va împiedica în mod semnificativ anumite obiective. Precum circulația forței de muncă, a proviziilor și a utilajelor. În perioada premergătoare eforturilor de reconstrucție ale Ucrainei.
În cadrul negocierilor cu Austria, România și Bulgaria au avut simpatizanți și în Germania, Spania și Franța. Pe lângă alți membri ai UE. Problema a fost o prioritate pentru conducerea spaniolă a UE în timpul președinției sale rotative. Deoarece cancelarul Olaf Sholz a discutat-o personal cu Karl Nehammer la Viena, conform G4Media .
