Infofinanciar > Esential > Adevărul despre profitul Hidroelectrica. A vândut mai puțină energie, dar a avut încasări record
Esential

Adevărul despre profitul Hidroelectrica. A vândut mai puțină energie, dar a avut încasări record

Centrala hidroelectrică „Poarta de Fier I” este cel mai mare baraj de pe Dunăre și una dintre cele mai mari centrale hidroelectrice din Europa. Este situată pe defileul „Porțile de Fier”, între România și Serbia (sursă foto: Dreamstime)
Foto: Dreamstime.com

Hidroelectrica a raportat pentru anul trecut un profit net cu 32,7% mai mare decât cel realizat în 2021. Acestă evoluție spectaculoasă n-a fost neapărat aplaudată de cetățenii de rând, mai ales că s-a bazat pe creșterea explozivă a prețului la energie, realizată fix pe pielea acestora. Problema e însă alta: extrem de mulți clienți nici măcar nu și-au primit anul trecut o bună parte dintre facturi. În aceste condiții, cine poate spune care a fost adevăratul profit al Hidroelectrica în 2022?

Pentru români, problema prețurilor la energie nu e doar dureroasă, ci și deosebit de frustrantă. Pentru că statul a fost cel care a luat decizia  liberalizării prețurilor și tot statul a venit apoi să compenseze creșterile exagerate care au urmat. Practic tot din banii noștri. Dar ce e încă și mai revoltător în ochii opiniei publice e că același stat este de fapt și marele beneficiar al exploziei prețurilor la energie.

Cel puțin la noi în țară. Drept dovadă, capitalul social al Hidroelectrica S.A., cel mai mare producător de energie din România, este deținut de statul român, prin Ministerul Energiei, în proportie de 80,0561%. Celălalt proprietar este „Fondul Proprietatea” S.A., care deține doar 19,9439% din capitalul social.

Venituri de 9,1 miliarde în 2022

Hidroelectrica

Hidroelectrica

Potrivit datelor preliminare furnizate în februarie de management acționarului minoritar Fondul Proprietatea (FP), Hidroelectrica a încheiat anul 2022 cu venituri de 9,1 de miliarde de lei, în creştere cu 40% față de 2021 (când veniturile s-au ridicat la 6,5 miliarde de lei), şi cu un profit net de 4 miliarde de lei, deci în creștere cu 32,7% față de 2021 (când profitul net s-a ridicat la 3 miliarde de lei).

În mod normal, datele ar fi îmbucurătoare. Atâta doar că aceste creșteri fenomenale nu s-au realizat nici datorită vreunor investiții ori inovații inteligente, nici datorită eficientizării businessului ori vreunui alt merit al conducerii companiei. De fapt, după cum a precizat FP, „Investiţiile companiei în 2022 au fost de 194,1 milioane Lei, comparativ cu 829,3 milioane în 2021 (din care 635,2 milioane Lei aferente achiziţiei parcului eolian Crucea)”.

Hidroelectrica n-a excelat anul trecut nici în privința vânzărilor. Ba chiar a avut rezultate mult mai slabe în această privință, vânzând energie electrică de 14,33TWH, în scădere cu 16% față de 2021. Vânzările de energie din producția proprie s-au redus încă și mai mult, cu aproape 20%, la 13,25 TWh. Dar cum se explică în aceste condiții rezultatele istorice obținute anul trecut de Hidroelectrica? Răspunsul este simplu și are de-a face cu preţul mediu de vânzare al energiei electrice, care a fost mai mare cu 65% (560 de lei/MWH).

Nu știm dacă la Ministerul Economiei s-au desfăcut sau nu câteva sticle de șampanie după calcularea profitului net obținut de Hidroelectrica anul trecut pe cârca cetățenilor, fripți atât în calitatea lor de consumatori, cât și în calitatea lor de contribuabili. Ce știm însă cu certitudine absolută e că nu toți clienții Hidroelectrica și-au primit de fapt facturile.

Iar dacă nu le-au primit, nici nu le-au plătit. Poate cu excepția celor câțiva care, din prudență, au mai dat totuși lunar câte ceva, ca să nu fie copleșiți mai târziu, în momentul sosirii facturilor din urmă. Cum-necum însă, nu credem că greșim prea tare dacă spunem că, în condițiile în care multe dintre facturile Hidroelectrica pe 2022 n-au fost emise și plătite, sume mari bani pe care compania urmează să le primească în viitorul apropiat în contul anului trecut nu au putut fi puse la socoteală atunci când s-a calculat profitul. Să vedem însă cum au decurs lucrurile, pas cu pas.

Unii clienți nu și-au primit facturile mai bine de șase luni

Deși atunci când guvernanții au decis liberalizarea prețurilor la energie, ei au dat nenumărate asigurări că măsura va conduce în final nu la creșterea, ci la scăderea facturilor, românii au intrat pe dată în alertă, intuind că, în realitate, vor trebui totuși să scoată mult mai mulți bani din buzunar pentru curentul consumat.

Fiecare a început să caute soluții. Iar pentru mulți consumatori, soluția aleasă a fost schimbarea furnizorului de energie electrică. În mod logic, compania preferată de majoritatea celor care au optat pentru această schimbare a fost Hidroelectrica, pentru că ea oferea cele mai mici prețuri de pe piață. Numărul noilor clienți a fost uriaș. După cum avea să relateze presa autohtonă, dacă în anul 2019 compania avea circa 800 de locuri de consum pe segmentul casnic, ea a ajuns în primăvara acestui an la circa 500.000. La care se adaugă și 27.000 de clienți non-casnici.

În scurt timp, Hidroelectrica a dat semne că e copleșită. În mai multe planuri. În toamna anului trecut, compania și-a anunțat de pildă unii dintre clienții non-casnici că, din cauza secetei, nu le poate livra cantitatea de energie electrică solicitată. O altă problemă majoră a fost cea a sistemului informatic automatizat destinat generării facturilor. Anul trecut, Hidroelectrica și-a propus să introducă un nou soft de gestiune a clienților, dar procesul a fost îngreunat, potrivit companiei, din cauza numeroaselor modificări legislative care au avut impact asupra modalității de calcul a energiei livrate clienților.

Iar din acest motiv, au afirmat reprezentanții Hidroelectrica, numeroase facturi nu au putut fi emise la timp. Desigur că cei mai mai mulți dintre noi sunt complet pe dinafară când se pune problema unor softuri de gestiune. Doar o mână de specialiști, bine informați asupra acestui caz specific, ar putea fi în măsură să aprecieze dacă noul sistem chiar nu se putea realiza mai repede și fără a lăsa oamenii să aștepte facturile peste jumătate de an.

Ce e însă cert e că amploarea problemei e una uriașă. Zeci sau poate chiar sute de mii dintre clienții Hidroelectrica nu și-au primit facturile. Unii încă din primăvara anului trecut. Diperați, clienții au încercat să contacteze reprezentanții companiei. De exemplu, în intervalul ianuarie-martie, au fost primite 225.411 de apeluri telefonice, dintre care au fost preuate doar 60.532. Iar în perioada aprilie-iunie au au fost primite 272.339 de apeluri, dintre care au fost preluate doar 69.005. Și, după cum știm, problemele au continuat tot anul trecut.

Între timp, a venit vestea profitului uriaș realizat de companie, chiar și fără ca o mulțime de facturi să fi fost încă plătite. Abia în luna februarie, Hidroelectrica a anunțat „cu bucurie” că a implementat cu succes noul sistem informatic și că oamenii vor începe în sfârșit să-ș primească facturile. Mărinimoasă, compania a ținut să precizeze că există și „posibilitatea de a opta pentru eșalonarea sumelor restante, plata urmând a fi făcută în maximum 6 rate lunare, de valori egale”.

Pe perioada eșalonării, vor fi însă achitate facturile curente, împreună cu ratele rezultate din cererea de eșalonare. Adică românii vor trebui totuși să-și bage adânc mâna în buzunar. Și, pentru ca cititorii să înțeleagă în ce stadiu se află lucrurile, amintim de exemplu că Hidroelectrica anunța pe Facebook abia la sfârșitul lui martie că va emite facturile aferente lunii august 2022. Cu alte cuvinte, e de așteptat ca nebunia să mai continue o vreme.

Incredibil e că printre cei care au așteptat zadarnic facturile Hidroelectrica s-a numărat și fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu. Adică însuși șeful ministerului care deține cea mai mare parte a companiei. „Nici eu nu am primit factura de la Hidroelectrica. Ultima este de vara trecută. Haideți să vedem când vine. Eu sunt și prosumator. Am înțeles că acest calcul de prosumator este puțin mai complicat. Mi s-a spus și mie că, de la sfârșitul lunii aprilie, toate lucrurile se vor regla”, a spus Virgil Popescu la începutul lui aprilie. Rămâne de văzut…

Două scandaluri și un anunț interesant

Pe fondul odiseei facturilor, s-au mai produs în această primăvară și alte câteva evoluții interesante vizând Hidroelectrica. La 1 martie, Curtea de Apel București a confirmat soluția Tribunalului București din aprilie 2022, conform căreia procedura de selecție a actualului directorat Hidroelectrica este lovită de nulitate absolută.

O parte dintre cei cinci directori ai companiei au fost acuzați că nu îndeplineau unele criteriile eliminatorii, precum cunoașterea limbii engleze, numărul minim de ani de experiență necesari sau lipsa conflictelor de interese, motiv pentru care, în mod normal, nici măcar n-ar fi putut să intre în 2019 în concursul de selecție pentru funcțiile pe care au ajuns să le ocupe. În replică la anunțul privind decizia Curții de Apel București, compania a transmis un comunicat de presă în care a ținut între altele să sublinieze că „hotărârea instanței – atacabilă cu recurs, se referă exclusiv la procedura de recrutare și nu desființează mandatele actuale ale directorilor Hidroelectrica”. Reprezentanții companiei au mai notat că „decizia Curții de Apel nu produce efecte retroactiv” și că „mandatul actualului directorat va expira în iunie 2023, prin urmare se preconizează că procesul de selecție va fi inițiat în viitorul apropiat”.

La sfârșitul lunii martie, Hidroelectrica a mai primit o palmă, de această dată de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care a anunţat că a dispus la începutul anului o amplă acţiune de control, în urma căreia s-au constatat mai multe nereguli, printre care neemiterea facturilor aferente cantităţilor de energie electrică furnizate celor 482.638 de clienţi finali din portofoliu, pentru fiecare perioadă de facturare şi în intervalul prevăzut în contractele de furnizare a energiei electrice încheiate cu aceştia, precum și netransmiterea sau întârzierea în transmiterea răspunsurilor la solicitările adresate de clienţi. Amenda primită de Hidroelectrica a fost de 400.000 lei, ea reprezentând, după cum s-a exprimat ANRE într-un comunicat din 20 martie, „dublul maximului prevăzut de lege”.

Încă și mai interesant decât scandalul legat de directorii companiei și decât cel vizând amenda primită din partea ANRE a fost însă un anunț făcut la începutul lui aprilie de însăși Hidroelectrica și potrivit căruia ea are prevăzut pentru 2023 un profit brut de aproximativ 4,4 miliarde lei şi unul net de 3,66 miliarde lei, conform bugetului de venituri şi cheltuieli publicat în Monitorul Oficial.

Asta înseamnă că, în mod paradoxal, Hidroelectrica se așteaptă să obțină în 2023 un proft net cu 8,5% mai mic decât cel din 2022, deși anul trecut nu a încasat o mare parte a facturilor, pe care urmează în schimb să le emită anul acesta. Reprezentanții Hidroelectrica au mai precizat în darea lor de seamă că veniturile totale ale societăţii sunt stabilite la 11,63 miliarde lei (în creștere cu 27% față de anul trecut), iar cheltuielile, la 7,17 miliarde lei.

În ceea ce privește veniturile din exploatare, acestea sunt preconizate la 11,357 miliarde, în vreme ce cheltuielile de exploatare sunt estimate la 7,13 miliarde lei. O precizare relevantă este cea legată de investițiile prognozate de Hidroelectrica pentru 2023, care se vor ridica la aproape 995 milioane lei, fiind așadar cu circa 800 de milioane de lei mai mari față de anul trecut. (Alina Olteanu)

 

  • 4 miliarde de lei a fost profitul Hidroelectrica în 2022, potrivit datelor preliminare
  • 400.000 lei a primit Hidroelectrica amendă de la ANRE
  • 500.000 – cam atâtea locuri de consum are acum Hidroelectrica, în comparație cu 800, în 2019