Președintele Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi a vizitat Taiwanul la începutul lunii august, când s-a întâlnit la Taipei cu cu președinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, dar și cu activiști pentru drepturile omului din Hong Kong și Taiwan. Acest lucru a dus la înfurierea Chinei, care, la o zi după ce a Pelosi a părăsit Taiwanul, a hotărât să desfășoare exerciții militare în zonă, atât navale, cât și aeriene.
Mai multe rachete au fost trase de forțele chineze în timpul exercițiului, notează joi Reuters.
După această vizită, Beijinul a amenințat cu măsuri opresive. Guvernul chinez este de părere că vizita încalcă „Politica unei Chine Unice”, promovate de SUA în ultimele decenii.
Prin această politică se afirmă că Washingtonul recunoaşte că guvernul de la Beijing este unicul reprezentant al Republicii Populare Chineze, dar în același timp, îşi rezervă dreptul de a întreţine relaţii informale cu guvernul Republicii China din Taiwan şi să sprijine apărarea insulei.
Problematica actuală: Statutul special al Taiwanului
Statutul special al Taiwanului este problematica care se ridică acum și care crează disensiuni între China si SUA. Dacă insula a făcut sau nu parte dintre, în istoria recentă, din China. Ea a intrat sub administrarea chineză în secolul 17, dar a fost cedată Japoniei în 1895.
A intrat, din nou, sub controlul Chinei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, însă în acea perioadă se duceau luptele între Partidul Comunist și naționaliștii care au creat un guvern chinez în exil la Taipei. Comuniștii au preluat controlul în 1949, declarând Republica Populară Chineză. Taiwanul nu s-a despărțit de formațiunea actuală a Chinei, ci a refuzat de la bun început să facă parte din aceasta.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu este de părere că „La câțiva ani după recunoașterea Republicii Populare Chineze de către SUA, ca membru al ONU, fapt care a dus la înlocuirea Republicii China, adică a Taiwanului, din Consiliul de Securitate, Statele Unite au emis în 1979 un act – Taiwan Relations Act – în care este definit teritoriul asupra căruia se întinde autoritatea guvernului de la Taipei.
Acesta cuprinde insula principală, insulele Pescadores, însă nu totalitatea zonei controlate de guvernul taiwanez. Taiwanul, ca entitate statală, reprezintă 168 de insule. Unele insule, precum Kinmen, se situează la 10 km de coasta chineză. Aceste insule foarte apropiate nu intră în definiția dată de Taiwan Relations Act. Noi doar speculăm, în cazul în care s-ar produce un eveniment nefericit de forță din partea Republicii Populare Chineze, în virtutea acestui Relations Act, nu știm dacă ar exista o reacție”, explică Ștefan Popescu, potrivit romania.europalibera.org
Jean-Luc Mélenchon a făcut și el o declarație cu privire la statutul Taiwanului, care i-a indignat pe oameni, dar și un comentariu privind vizita lui Nancy Pelosi pe care a catalogat-o drept provocare, astfel că nu a făcut decât să atragă furia clasei politice, chiar și pe cea de stânga.
Pe Twitter, Ambasada Chinei în Franța a lăudat a doua zi „sprijinul constant al politicii Chinei unice” lui Jean-Luc Mélenchon .
China, superioară în ceea ce privește puterea militară
China este superioară Taiwanului din punct de vedere militar, de la tancuri, artilerie, până la marină şi aviaţie. Taiwanul dispune însă de un număr mai mare de infanterişti rezervişti, pe care i-a format în ideea unei ample invazii chineze.
Atacarea Taiwanului este o posibilitate luată în considerare cu seriozitate încă din anii 1950. Pentru a se apăra, statul insular a elaborat o aşa-numită „strategie a porcului ghimpos”, potrivit dw.com.
Din punct de vedere financiar, bugetul militar al Chinei se situează pe locul doi în lume, dar este întrecut de SUA.
