Potrivit consilierul Guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a vorbit despre situația inflației la momentul actual, susținând că dacă Banca Națională ar interveni acum pentru reglarea prețurilor, așa cum obișnuiesc băncile centrale la nivel mondial, acest lucru ar putea dăuna și mai mult economiei naționale.
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale Române a explicat că actuala criză inflaționistă cu care ne confruntăm se va sfârși abia în 2024-2025, potrivit predicțiilor centrelor de analiză mondială, când va ajunge la 2%, considerată valoarea ideală.
„Inflaţia este nedreaptă pentru societatea românească, pentru că n-am făcut nimic ca să o aducem, iar la această oră băncile centrale sunt singurele care pot să lupte eficient cu inflaţia, având o armă urâtă de toată lumea, şi anume dobânda de politică monetară”, a explicat Adrian Vasilescu, potrivit Bursa.
Inflația este o dezordine a prețurilor
„Sper că nu voi fi taxat ca arogant, dacă voi spune că o deviză care circulă, astăzi, în toate băncile centrale că atunci când inflaţia se învolburează într-o zonă, într-o ţară sau pe întreg globul, băncile centrale spun – şi Fed şi BCE şi Banca Angliei şi Banca Canadei şi Banca Japoniei – că, în anumite condiţii, inflaţia este, până la urmă, o dezordine a preţurilor. Când sursa asta este energia, iar ca băncile centrale să intervină să atace sursa asta ar face mai mult rău decât bine.
Doamna Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, s-a exprimat foarte plastic că dacă Banca Centrală Europeană urcă dobânda şi intră să lovească inflaţia, credeţi că n-o să mai bată vântul în morile eoliene, credeţi că o să se termine cu seceta care seacă lacurile şi nu mai ajunge apa cât este necesară fie în reactoarele atomice, reactoarele nucleare, fie în hidrogenul din termo-hidrocentrale?
Ei bine, această lecţie, pe care băncile centrale au învăţat-o, cred eu foarte bine în aceşti ani de criză, începând din decembrie 2020 şi până acum – Banca Naţională a României a învăţat lecţia asta în anii ’90 şi de atunci a avut nenumărate ocazii s-o aplice (…) – când marile bănci vorbesc despre inflaţie îşi stabilesc un cadru pe o distanţă de 40 de ani. Se duc în urmă, în anii ’70, când au avut loc două şocuri petroliere foarte puternice în lume şi care s-au soldat cu o inflaţie de două cifre (…) România s-a confruntat cu cinci cicluri inflaţionare, nu mai puţine. Primul a fost cu inflaţie de 200 şi 300%, din ’90 până în ’93. Al doilea a fost cu 150%. Aceste două cicluri inflaţioniste au avut o cauză: liberalizarea preţurilor, pentru că noi am avut preţuri fixe şi trebuia să intrăm în economia de piaţă”, a spus Vasilescu.
Astfel, Vasilescu exemplifică ideea că, dacă BNR ar fi intervenit la acel moment de liberalizare a prețurilor, economia ar fi suferit un șoc puternic.
Situația inflaționistă a României
„(…) în toată perioada asta de criză, începând din 2020, noi am avut o singură recesiune, de 3,7 în 2020. Practic, a fost o recesiune modică, ceea ce se numeşte o cădere lină sau aterizare lină. Aşa că Banca Naţională, practic, a dat lecţia altor bănci cum se procedează în condiţiile în care, dacă ar interveni pe piaţă ca să lovească inflaţia, ar face mai mult rău decât bine”, a susţinut reprezentantul BNR.
El a subliniat că în 2020, lună de lună, din ianuarie şi până în decembrie, România a avut constant, în tabloul european al celor 27 de state membre UE, „absolut cea mai bună poziţie”.
„Iar finalul a fost în decembrie 2020, când inflaţia în România a fost 2,06%, practic 2%, aşa cum visează toată lumea să aibă. Nimeni din tabloul celor 27 de ţări nu a mai avut nici măcar pe aproape o inflaţie de… Au fost, de fapt, 2 categorii: mai sus decât noi şi mai jos decât noi. Noi fiind pe linia de echilibru, repet, cu cea mai bună inflaţie. Deasupra, erau cu inflaţii mai mari decât noi, adică intrând în zona galopului inflaţiei, cam toate ţările din jur, şi Cehia, şi Polonia, şi Ungaria, şi Bulgaria, şi Slovacia şi ţările baltice. Şi acestea sunt şi acum, a explicat Vasilescu, potrivit Economica.net.
Mediul financiar-bancar şi de afaceri din România discută, vineri, în cadrul dezbaterii cu titlul „Learned Lessons in Crises Times A Global Puzzle”, despre cele mai importante evenimente economice ale anului.