Aparatele de aer condiționat nu mai reprezintă de mulți ani un lux, ci o necesitate reală în tot mai multe țări. Creșterea numărului de unități instalate și utilizarea lor intensivă afectează însă în mod direct mediul. Iar măsurile preconizate nu țin încă pasul cu evoluția cererii.
În februarie, în România s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din ultimii 124 de ani. Martie s-a situat pe locul doi, din 1901 încoace. Aprilie a depășit recorduri ce datează vechi de peste 100 de ani. Mai s-a mai temperat, dar în iunie s-au atins valori de 38-39 de grade. Vin iulie, august și septembrie, intrată și ea în rândul lunilor de vară. Și după experiența fierbinte de anul trecut, este posibil să asistăm la noi recorduri. În aceste condiții, nu este de mirare că tot mai mulți români devin dependenți de aparatele de aer condiționat.
Dar nu numai noi la noi se întâmplă asta, ci în întreaga lume, pentru că încălzirea globală prinde viteză. Iar la ea contribuie și… aparatele de aer condiționat!
Cum le place românilor
Potrivit unui studiu recent, o treime din gospodăriile din România sunt dotate cu cel puțin un aparat de aer condiționat. Circa 19% folosesc ventilatoare. Restul suferă de căldură, pentru că doar 1% dintre gospodării utilizează alte sisteme de răcire.
Conform studiului citat, 42% dintre posesorii de aparate le folosesc zilnic. Aproape tot atâția (43%), doar în zilele calde.
Pe perioada verii, mai mult de jumătate din români (57%) setează temperatura între 21 și 23 de grade Celsius. Există însă și un procent semnificativ (18%) care coboară și sub 20 de grade. Mult sub recomandările specialiștilor, care susțin că 24-26 de grade este optim pe timpul verii. Potrivit acestora, diferența de temperatură din casă și cea de afară nu trebuie să fie mai mare 5-7, maxim 10 grade. Dar românilor le place răcoarea și pe maxime de 37-38 de grade cum au fost anul trecut…
Problema este că, la fiecare grad coborât sub pragul de 24, consumul de curent crește cu 5-7%, conform economedia. Iar aparatele de aer condiționat sunt deja unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică la nivel global.
Predicții depășite
Raportul „The Future of Cooling“, lansat de Agenția Internațională a Energiei (IEA) în 2018, preconiza că, până în 2050, consumul aparatelor de aer condiționat se va tripla. Ceea ce ar echivala cu întreaga capacitate de producție de energie a Statelor Unite, Uniunii Europene și Japoniei la un loc.
În urmă cu șase ani, aparatele erau deja responsabile de aproximativ 20% din consumul de energie electrică al clădirilor. Adică aproape 10% din consumul global de curent la acel moment.
Conform IEA, până în 2050, unitățile instalate ar fi ajuns să reprezinte al doilea cel mai mare consumator, după sectorul industrial. Estimarea era că volumul total de aparate urma să crească de la 1,6 miliarde, cât erau la acel moment, la 5,6 miliarde. Adică de 3,5 ori mai mult. Ceea ce ar fi însemnat ca, în fiecare secundă, să fie vândute 10 bucăți.
Problema este că, între timp, fenomenul încălzirii globale a prins viteză. Ceea ce face ca estimările IEA să fie depășite. De exemplu, anul trecut Centre for Sustainable Cooling din SUA preconiza că volumul de unități noi instalate global în 2050 va fi de 14 miliarde de aparate. Adică de aproape patru ori mai mult decât cele 3,6 miliarde deja în uz în 2023. Iar consumul în 2050 va fi echivalent cu aproape 80% din capacitatea de energie regenerabilă instalată până atunci.
Cine sunt cei mai mari consumatori
În urmă cu șase ani, țările cu cea mai bază de aparate instalate erau Statele Unite și Japonia, cu circa 75% din gospodării dotate deja. Spre deosebire de doar 8% în regiunile calde, unde trăiau peste 2,8 miliarde de oameni.
Cum este, de exemplu, în India. Unde, când termometrele ajung la 45 de grade Celsius – ceea ce se întâmplă destul de des – școlile se închid. Dar temperaturile cresc și în China, Indonezia, Philipine, Pakistan etc. Din acest motiv, Bloomberg estimează că, până în 2030, piața va mai crește cu un miliard de unități instalate. Iar până în 2040 se va dubla. Evoluție care va fi alimentată, în principal, de cererea statelor asiatice.
Numărul de aparate instalate va crește de patru ori. Sursa foto: Arhiva companiei
Asia investește masiv
Economiștii au descoperit că, în țările din regiunile calde unde veniturile anuale ale gospodăriilor se apropie de 10.000 de euro, se înregistrează un boom al vânzărilor de aparate de aer condiționat. Așa cum s-a întâmpat deja în Filipine, Indonezia, Vietnam sau Thailanda.
Nu însă și în India, unde mai mult de 80% din populație nu are acces încă la ele. Lucrurile se schimbă rapid însă și în această țară. Conform previziunilor, cea mai mare și rapidă creștere o va înregistra China, care va ajunge aproape la 1,5 miliarde de unități instalate în 2050. Dar la fel de rapid va evolua și India, care, va depăși și ea pragul de 1,1 miliarde de aparate.
Mult mai temperată va fi evoluția în Statele Unite, care vor atinge aproximativ 550 de milioane. La rândul său, UE se va apropia de 250 de milioane de unități. Potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA), proporția gospodăriilor dotate cu aparate de aer condiționat se va dubla, de la 20% cât este în prezent.
Reversul medaliei
Instalarea de aparate de aer condiționat este benefică din punct de vedere al sănătății publice, dar și pentru productivitatea economică. Un studiu recent realizat în India arăta că fiecare grad peste media confortului termic duce la o scădere a productivității cu 2%.
Utilizarea aparatelor de aer condiționat nu este însă bună și pentru mediu.
Pe de o parte, este vorba de consumul de energie electrică. De exemplu, în 2016, Departamentul american al Energiei estima că cele aproximativ trei sferturi de gospodării dotate cu aparate de aer condiționat consumau circa 6% din totalul energiei electrice produse în SUA. Ceea ce echivala cu emisia a aproape 117 milioane de tone de dioxid de carbon anual. Ori, până în 2050, numărul unităților instalate se va dubla aproape. Deci și emisiile de CO2 aferente vor crește pe măsură.
HFC, inamicul invizibil
Mai există însă un factor de risc extrem de important – faptul că unul dintre cei mai răspândiți agenți de răcire utilizat este reprezentat de hidrofluorocarburi (HFC). Substanțele au un potențial de încălzire globală de aproape 1.000 de ori mai mare decât dioxidul de carbon.
Specialiștii estimează că este necesară o reducere drastică a utilizării HFC. Altfel, s-ar putea ajunge la o creștere a temeperaturii cu jumătate de grad Celsius până la sfârșitul secolului. Ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a numărului de taifune, uragane și furtuni puternice, secete de proporții și valuri de căldură. Care, la rândul lor, vor alimenta și mai mult achiziționarea și utillizarea de aparate de aer condiționat.
Există speranțe
În 2016, peste 170 de națiuni au convenit să demareze eliminarea treptată a utilizării HFC, cu începere din 2019. Iar majoritatea țărilor din G-20 utilizează deja sisteme de evaluare a eficienței energetice a aparatelor de aer condiționat. Standardele stricte din SUA și Uniunea Europeană au redus consumul de energie al unităților cu 15% în ultimii ani.
La finalul anului trecut, cele 60 de națiuni prezente la COP28 în Dubai s-au angajat să îmbunătățească eficiența noilor aparate de aer condiționat cu 50%. Ținta este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de acestea cu 70%. Sunt măsuri critic necesare pentru a nu alimenta și mai mult încălzirea globală. Dar punerea lor în practică trebuie accelerată, pentru că fenomenul se autoalimentează.
