Economia europeană se pregătește pentru efectele escaladării conflictului dintre Israel și Hamas. Acesta ar putea distruge sentimentul că lucrurile încep să arate mai bine după 20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina.
În contextul în care se așteaptă un atac terestru al trupelor israeliene asupra Gaza, după ce militanții Hamas au ucis cel puțin 1 300 de persoane în Israel la sfârșitul săptămânii trecute. Guvernele din întreaga lume se tem de efectul în lanț al violențelor mai ample din Orientul Mijlociu, atât de curând după tulburările economice provocate de pandemia COVID și de agresiunea Moscovei.
Greutățile economiei mondiale
„Economia mondială a intrat în vremuri tulburi. Deoarece tensiunile geopolitice reprezintă adevăratul risc economic”, a declarat ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire.
„Orice escaladare în regiune ar avea, desigur, un impact semnificativ asupra creșterii și prosperității globale”, a spus el.
De la șocul provocat de decizia Kremlinului de a trimite trupe în Ucraina, care a dus la o creștere fulminantă a costului combustibilului, producția mondială a început să se redreseze. Dar numai încet, cu o creștere de 3% în acest an. Se așteaptă ca anul viitor să rămână la un nivel scăzut de 2,9%, conform previziunilor FMI din această săptămână. Zona euro ar urma să crească cu doar 0,7% în acest an și cu 1,2% în următorul, o scădere cu -0,2 și -0,3 puncte procentuale față de așteptările anterioare ale FMI.
Conflictul din Israel
Pe lângă război, întreruperile din lanțul de aprovizionare de la pandemia COVID și creșterea în spirală a costurilor de împrumut și-au pus amprenta. Se preconizează că inflația globală va scădea față de vârfurile recente. Totuși majoritatea țărilor nu vor reveni la 2%, ținta anuală a multor bănci centrale, până în 2025, potrivit fondului. Zona monedei unice din Europa ar trebui să atingă această țintă doar în a doua jumătate a anului 2025, a declarat Alfred Kammer, directorul pentru Europa al FMI.
Deocamdată, impactul economic al conflictului dintre Israel și Hamas a fost relativ limitat. Teama este că un război prelungit, cu potențial de escaladare în continuare în Orientul Mijlociu, ar putea anula câștigurile obținute cu greu pe frontul creșterii și al inflației.
Crește prețul petrolului
Prețul petrolului a crescut luni cu 4 procente. Marți a scăzut ușor și a rămas mult sub un vârf recent de aproape 100 de dolari pe baril. Efectul de recul în Europa al creșterii costului petrolului ar putea fi semnificativ. Mai ales în condițiile în care continentul își revine după un șoc al prețurilor la energie care a dus la o spirală a inflației în toamna anului trecut.
Creșteri de peste 10% ar reduce PIB-ul global cu aproximativ 0,15 puncte procentuale. De asemenea ar crește inflația cu 0,4 puncte procentuale, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Va trebui să așteptăm puțin pentru a spune care ar putea fi impactul”, a spus acesta.
O creștere a costului petrolului semnalează anticiparea răspândirii violențelor, a declarat Henning Gloystein, director pentru energie la Eurasia Group.
„Conflictul de până acum nu a avut niciun impact asupra ofertei de petrol. Prețul pe care îl vedem este literalmente prețul pieței petroliere. Acesta ia în calcul riscuri mai mari pentru ofertă din cauza îngrijorărilor legate de escaladarea conflictului”, a spus el.
Reducerea producției de petrol din Iran
Se așteaptă ca o eventuală implicare a Iranului în atacul Hamas să ducă la o reducere a producției de petrol iranian. Și la o înăsprire a sancțiunilor occidentale împotriva acestuia.
„În cazul în care Strâmtoarea Ormuz va fi afectată… Atunci vom vedea cum prețul petrolului va crește vertiginos, mult peste 100 de dolari pe baril”, a adăugat Gloystein.
Acest lucru ar îngreuna lupta pentru ținerea sub control a inflației. Va spori presiunea asupra guvernelor de pe ambele maluri ale Atlanticului de a lua măsuri suplimentare pentru a aborda criza costului vieții. O nouă înăsprire a sancțiunilor ar putea fi, de asemenea, în joc dacă Iranul este implicat. „Nu aș lua nimic de pe masă în ceea ce privește posibile acțiuni viitoare”, a declarat miercuri secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, reporterilor din Maroc. „Cu siguranță nu vreau să ne devansăm acum”, informează politico.eu
