Piața de produse organice a crescut exponențial în ultimii 10 ani. Acest trend se vede la nivel european, dar și la nivel internațional. Tendința trage către un viitor mult mai sustenabil, mult mai atent la mediu și la produsele pe care le mâncăm, însă nu se știe cum se va concretiza acest proiect la noi în țară.
An de an, suprafețele cultivate din România scad. Cele mai mari ponderi în suprafața totală cultivată se întâlnesc în județele Dolj, Timiș, Constanța, Teleorman și Călărași. În anul 2019, totuși, România a înregistrat o creștere a terenurilor agricole considerabilă – au apărut încă 150.000 de hectare cultivate de sectorul privat.
Aproape toate suprafețele agricole sunt destinate culturilor convenționale la noi în țară. În Europa, în ultimii ani, s-a înregistrat un trend ascendent către agricultura organică. Și nu zicem noi asta, ci cifrele.
Ce este agricultura organică?
În definiția reglementată de regulamentele europene, agricultura ecologică sau organică este o modalitate de producție în care se folosesc metode organice. Aici se face referire la mijloacele prin care ecosistemul natural, fauna, flora și viața sălbatică sunt protejate. Practic, printre principalele modalități de a susține o producție organică se numără renunțarea la fertilizatori, pesticide, aditivi veterinari și produse medicinale. Aici intră în calcul și cultura modificată genetic sau utilizarea acestor tipuri de hrană pentru animale.
În medie, aproximativ 8,5% din terenurile folosite în agricultură sunt, la nivel european, destinate producției organice. Statele în care sunt înregistrate cele mai mari valori sunt Austria (25,3%), Estonia (22,3%) și Suedia (20,4%) conform celor mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2020. La polul opus se află Olanda (3,7%), Polonia (3,5%), România (2,9%), Bulgaria (2,3%), Irlanda și Malta.
În total, la nivel european, este vorba despre aproape 14 milioane de hectare de pământ agricol. Doar 2% din holdingurile europene ce se ocupă de agricultură produc numai acest gen de produse. Și la noi în țară numărul producătorilor organici este redus. Există mai multe explicații pentru această realitate.
În România, în anul 2019, se cultiva pe aproximativ 400.000 de hectare produse organice. Este o creștere de 37% față de anul 2012, însă cu 8 procente mai mică decât media europeană. Care sunt principalele motive pentru care produsele organice sunt din ce în ce mai cerute în statele membre, dar la noi în țară producătorii nu se grăbesc să crească această producție?
Agricultura organică, o modalitate de a renunța la supraproducție
Uniunea Europeană se confruntă de zeci de ani cu un fenomen de supraproducție agricolă. Unii analiști sunt de părere că fiecare stat membru ar putea să-și hrănească populația din roadele solului, fără a mai fi necesară importarea de legume sau fructe.
În această situație, agricultura la nivel europeana ajuns să fie o ramură esențială a economiei, însă nu este una atât de bănoasă. Pentru micii agricultori, profiturile lor sunt reduse și de multe ori sunt reinvestite în capabilitățile de producție.
