Tehnologia în general, dar și alți factori cu impact puternic asupra societății, cum ar fi pandemia, au remodelat piața muncii, iar specialiștii s-au adaptat, creând astfel noi moduri de lucru sau chiar noi profesii. Și în avocatură, schimbările aduse de noile tehnologii au impus profesioniștilor să acorde prioritate tehnologiei și automatizării juridice pentru a răspunde unor noi cerințe de piață. Despre aceste transformări am discutat cu Ana-Maria Drăgănuţă Briard, avocat digital, fondatoarea companiilor Legally Remote și avoteca.com.
Aceste modificări au impact și asupra liniilor de buget, în companii și case de avocatură. O provocare aparte este, nu numai pe această piață, inteligența artificială (AI). Percepută uneori ca un ajutor (eficientizarea muncii, reducerea costurilor) alteori ca amenințare (scăderea cererii sau înlocuirea ofertei), AI este un subiect despre care încă învățăm.
Conform definiției dată de Comisia Europeană într-un document publicat in 2018, „Inteligența artificială (IA) se referă la sistemele care manifestă comportamente inteligente prin analizarea mediului lor înconjurător și care iau măsuri – cu un anumit grad de autonomie – pentru a atinge obiective specifice”. Ca să înțelegem mai bine cum funcționează AI în avocatură și care sunt modificările de proces, dar și financiare pe care aceasta le poate genera, am stat de vorbă cu Ana-Maria Drăgănuţă Briard, avocat digital. Ana-Maria este unul dintre profesioniștii pentru care tehnologia este noul mod de lucru, fondatoarea companiilor Legally Remote și avoteca.com și Ambasadoarea pentru România din cadrul Asociației Europene de Legal Tech (European Legal Tech Association).
Care este impactul economic pe care l-a avut tehnologia asupra acestei profesii și care au fost principalele schimbări pe care le-ați făcut în business?
Când vorbim de impactul tehnologiei asupra avocaturii, sunt două aspecte pe care trebuie să le avem în vedere. Există, pe de-o parte, schimbări ale modului de interacțiune al profesioniștilor cu clienții și, pe de altă parte, schimbări ale procesului de lucru, ale modului în care avocații ajung să livreze clientului serviciile necesare.
Referitor la interacțiunea cu clientul, de la relația avocat-client și până la felul în care se țin procesele astăzi, avocatura tradițională va continua să existe și în forma actuală. Dar această interacțiune este acum „asistată” de tehnologie, prin folosirea unor noi canale de comunicare, de interfața video folosită pentru anumite întâlniri sau discuții de lucru. În acest caz, sunt diminuate cheltuielile de transport, iar timpul alocat discuțiilor este mult redus. La fel și în cazul interacțiunii avocaților cu instituțiile și autoritățile. Există platforme digitale unde pot fi depuse anumite documente, unde se poate urmări traseul acestora și astfel se poate estima mai bine timpul de soluționare sau de răspuns. Aceste „scurtături” nu elimină relaționarea directă, eu consider că apropie mai mult oamenii, că așa pot comunica mai mult și mai repede, evitându-se unele neclarități sau amânări de termen. În ultimii doi ani, pandemia a schimbat numeroase reguli și ne-a obligat să îmbrățișăm tehnologia. Am descoperit atunci că aceasta ne poate face viața mai ușoară și, cu siguranță, unele lucruri implementate în ultimii doi ani vor rămâne și vor ajuta domeniului juridic. Dar nu cred în înlocuirea totală a relației directe între avocat și clientul său. Avocatura este, în esență, o profesie cu și pentru oameni.
În ceea ce privește modul în care un avocat lucrează și pregătește cele necesare rezolvării speței primite de la client, acesta trebuie să fie foarte bine informat, citește și se documentează mult cu privire la ce apare nou. Accesarea surselor online, pe lângă o diminuare a timpului alocat documentării prin eliminarea deplasării la fața locului, oferă și avantajul accesării unor informații dintr-o arie geografică mult mai extinsă, nemaiexistând bariera proximității sursei. Apoi avem aceste noi tehnologii, precum AI, care, folosite acolo unde trebuie și cu măsura necesară, pot ajuta mult un profesionist să livreze un serviciu de calitate, într-un timp mult mai redus.
Nu există, cel puțin pentru moment, un câștigător al modului în care se face avocatura: tradițional vs. digital. Cu siguranță că modul în care avocații vor profesa în viitor se va schimba, dar cred că vom asista la mai multe reveniri și reevaluări ale modului de lucru, până când vom putea discuta de un mod de lucru complet nou la nivelul profesiei.
Ana-Maria Drăgănuţă Briard, sursă foto arhiva personală
Care este modul de lucru în cazul serviciilor juridice bazate pe AI? Ne puteți descrie cum funcționează un astfel de sistem?
Contractul între părți este unul din principalele documente cu care operează avocații. Fie că vorbim despre avocatura de consultanță sau cea care presupune reprezentare în fața instanței, aproape toți avocații intră în contact cu și lucrează pe contracte. Clienții au înțeles importanța unui contract bine scris încă de la începutul unei relații comerciale, astfel că există o concentrare semnificativă a activităților juridice în această direcție. Consider că în această etapă este foarte important aportul direct al avocatului. Dar contractul este un document „viu” care trebuie revizuit și modificat, pe măsură ce relația între părți evoluează. Iar aici intervin aceste ajutoare noi pe care ni le oferă tehnologia, care se traduc de multe ori în softuri axate pe inteligența artificială. Ele conțin modele de învățare automată care acoperă părțile administrative sau anumite secțiuni standard ale unui contract precum procesele de due diligence sau condiții comerciale generale.
Softurile respective pot, de exemplu, să scaneze documentele și să identifice cuvinte cheie, sintagme și alăturări de cuvinte pe care le semnalizează. Profesionistul, în funcție de contextul general în care se desfășoară contractul, se poate folosi sugestiile făcute de soft. Folosirea unor softuri AI poate fi de ajutor în crearea unor contracte șablon, programarea de notificări, predicția litigiilor, evaluarea unor clauze standard și mai ales în documentarea juristului pentru diferite situații.
În cazul în care se operează cu un număr mare de documente, în care se urmărește modificarea sau adaptarea unei secțiuni specifice, AI poate fi de un real folos, economisind timp valoros.
Piață serviciilor juridice bazate pe AI este în creștere și o primă impresie este aceea că folosind AI, costurile companiilor scad. Cum vedeți această dezvoltare a utilizării AI și care crezi că este impactul financiar real pe care îl are asupra costurilor unei companii?
Am subliniat și mai devreme beneficiile pe care folosirea tehnologiei le poate aduce acestei profesii. Cu siguranță că avem de-a face cu reducerea sau chiar eliminarea anumitor costuri, fie direct (taxa pentru accesarea unei surse), fie prin timpul pe care un avocat îl alocă. Dar eu consider că rețeta pentru o relație de succes este folosirea tehnologiei cu măsură, cu responsabilitate. Și asta începe de la modul în care privim costurile. O analiză superficială poate arăta reduceri de costuri imediate pentru client. Dar acesta e un rezultat de moment și nu ia în calcul contextul și consecințele.
În primul rând, folosirea unui soft de AI presupune la rândul său costuri de achiziție, eventual localizarea serviciului și mentenanță. Pentru a folosi un astfel de serviciu, un avocat trebuie să se documenteze, să testeze, să verifice rezultatele și să își adapteze modul de lucru la procedurile standard care vin odată cu folosirea unei aplicații. Acest nou mod de lucru pe un anumit segment presupune o integrare în procesul general de lucru. Toate acestea implică pregătire de specialitate, resurse umane și timp de lucru suplimentar, lucruri invizibile la o analiză superficială. În plus, rezultatul nu este garantat, iar fără intervenție umană, erorile poartă cu sine riscuri greu de cuantificat, în funcție de impactul lor. Deși aparent, timpul de livrare a serviciului către client este mai scurt, putem vorbi despre asta abia după ce lucrurile sunt așezate și testate, nu de la primele utilizări. Cred că impactul financiar adus de reducerea de costuri nu trebuie supraevaluat, ci așteptat abia după ce schimbarea a fost implementată, testată și integrată, cu un sistem de monitorizare care să elimine riscurile. Doar implementarea responsabilă a unui soft AI, poate aduce reduceri de costuri în timp.
Desigur că ne putem folosi, în același timp, de studii deja efectuate pe acest subiect. Însă, totul trebuie contextualizat, deoarece multe din studii sunt făcute pe alte piețe decât cea din România, iar acest lucru poate avea un impact major. De aceea avem nevoie, ca în toate, de echilibru și calcule bine făcute.
În ce măsură credeți că poate un algoritm AI să înlocuiască un avocat? Credeți că vom asista la o transformare radicală a acestei profesii în viitor?
Eu am ales această profesie pentru că îmi place să lucrez cu oamenii, vreau să îi ajut să găsească soluții la problemele specifice cu care se confruntă și, dacă nu au o problemă specifică, pot să facă lucrurile mai bine, astfel încât să evolueze și să se diferențieze pe piață. Spuneam că avocatura este cu și despre oameni, despre nevoia lor de a face lucrurile bine. Nu cred că un soft poate înlocui o consiliere complexă, în care trebuie să se țină cont de aspectele economice, sociale și personale ale clientului. Identificarea cuvintelor cheie și o sugestie punctuală făcută de un soft ajută avocații să petreacă mai puțin timp cu activități de rutină, concentrându-se mai mult pe aspectele complexe ale unei situații. Consider că dezvoltarea și utilizarea AI este un pas necesar pentru a putea oferi servicii de calitate, prin reducerea sau chiar eliminarea activităților repetitive și concentrarea activității profesioniștilor pe cercetare, dezvoltare și contextualizare. Mă gândesc aici și la satisfacția pe care această profesie o oferă, pe scopul principal al avocatului, acela de a găsi soluții pentru clientul său care să-i ofere satisfacție profesională și dorința de a inova și a face lucrurile din ce în ce mai bine.
Cred că transformarea radicală pe care o aduce AI în această profesie este accelerarea derulării procesului juridic, prin eliminarea activităților de rutină și a reducerii timpului de documentare pentru un avocat.
Cum a reacționat piața din România la acest serviciu și cum credeți că va evolua în următorii ani?
Piața serviciilor juridice din România este bine conectată la trendurile internaționale și înțelege impactul schimbărilor. Dincolo de faptul că avocații români au acces la surse de informare globale, aceștia primesc din piață cereri de la clienți internaționali, care activează pe mai multe piețe și care au afaceri și în România. Este normal ca aceste firme să solicite servicii juridice la același standard ca în alte țări. România este de aproape 20 de ani într-un spațiu economic în care legislația este uniformă, astfel încât, cel puțin în domeniul comercial, problemele cu care se confruntă juriștii și avocații români sunt similare cu ale colegilor din alte state. Aceeași măsură o aplicăm și clienților, care vor aceeași calitate și eficiență, indiferent de spațiul în care operează. Cred că evoluția acestui serviciu va fi relativ uniformă în Europa, iar România se va adapta acestor noi cerințe ale pieței. În prezent, printre primele companii din România care au ales să folosească acest serviciu operează în domeniul bancar. Cu siguranță că acest mod de operare se va extinde și în alte domenii.
Pentru viitor, este important ca specialiștii să se documenteze și să testeze noutățile din piață și nu aș exclude nici varianta în care educația juridico-digitală să fie program de studiu pentru noua generație. Tehnologia ne ajută acum să rezolvăm mai repede probleme cu care ne-am confruntat în trecut și pe care am învățat să le rezolvăm într-un anumit fel. Dar tot tehnologia și folosirea AI aduce noi provocări, probleme din domenii noi, mult mai complexe, pe care acum le explorăm și cărora încercăm să le dăm o rezolvare eficientă și etică. Este un domeniu vast, provocator, căruia este mult mai greu să îi faci față singur. Cu cât facilităm învățarea noilor tehnologii, cu atât ne va fi mai ușor să le adoptăm și să le folosim corect și eficient.
Ați menționat despre provocări și spețe noi aduse de folosirea AI în societate, în general, și de componenta etică a soluționării lor. Ne puteți oferi un exemplu?
Cred că un bun exemplu este softul Midjourney, despre care mulți probabil au auzit, în special în urma discuțiilor din jurul său privind drepturile de autor. Cu ajutorul acestui soft, folosind AI, utilizatorii creează imagini folosind descrieri textuale. Experiența dată de un astfel de software AI poate fi foarte interesantă, deschizând noi posibilități de creație, însă apar noi implicații dacă ne uităm puțin mai în profunzime și luăm în considerare probleme de etică sau copyright. De aceea, apare acum, și pe bună dreptate, problema drepturilor de autor asupra conținutului realizat de Midjourney și cât de etic este să hrănești o mașinărie AI cu imagini și reprezentații ale artiștilor umani, fără acordul prealabil al acestora. Deși legislația privind drepturile de autor este în vigoare și aplicabilă de mulți ani, această nouă componentă schimbă regulile jocului, iar profesioniștii trebuie să propună soluții și să facă raționamente folosindu-se de aceleași principii etice prevăzute de lege, dar într-un context complet nou.
