Un institut de cercetare german (Institutul pentru economie mondială Kiel n.r.) urmărește finanțarea care ajunge la Kiev de la aliații săi, în timp ce ofensiva Rusiei continuă. Războiul face ravagii în Ucraina din 24 februarie. Fără sprijinul Statelor Unite și al Uniunii Europene, un efort susținut de apărare similar cu cel la care a asistat lumea ar fi fost probabil de neconceput, scrie Al-Jazeera.
Chiar săptămâna trecută, președintele american Joe Biden a promis un sprijin suplimentar de 45 de miliarde de dolari pentru Ucraina – un pachet pe care Congresul îl va negocia acum. Dacă propunerea va fi aprobată, acesta ar fi al patrulea pachet de ajutor american pentru Ucraina, iar suma totală alocată din februarie până în prezent ar fi de aproape 100 de miliarde de dolari.
Dirijează SUA războiul din Ucraina?
Aceste cifre uluitoare au determinat voci apologetice ale Rusiei, cum ar fi reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene, să afirme că situația din Ucraina s-a transformat într-un război prin procură condus de SUA și împotriva Rusiei. Dar nu doar marginalii din Marele Partid Vechi par înclinați să repete propaganda rusă.
Cotidianul britanic The Independent a publicat un articol de opinie al corespondentului său în SUA intitulat: „Este timpul să nu mai pretindem că ceea ce se întâmplă în Ucraina este altceva decât un război prin procură al SUA.” Între timp, diverși cercetători în domeniul relațiilor internaționale și alți experți în domeniu sunt de altă părere.
„Este clar că nu este un război prin procură”, a declarat pentru Al Jazeera Vladimir Rauta, profesor de politică și relații internaționale la Universitatea din Reading.
„Războaiele proxy sunt războaie indirecte, adesea purtate pe ascuns, în mod negat și în afara limitelor dreptului internațional. Parteneriatul dintre SUA și Ucraina este un caz clasic de asistență militară și economică bilaterală”, a spus el.
„Singurul [război] prin procură a fost cel purtat de Rusia împotriva Ucrainei începând cu 2014, când a început să sprijine, să antreneze și să ajute pe ascuns grupurile separatiste din Donbas.
Cheltuieli de război
Cel puțin 28 de state au trimis ajutoare militare Ucrainei de la începutul războiului, sursă foto Al Jazeera
Pe lângă SUA, Europa și-a plătit partea sa echitabilă pentru acest parteneriat militar-economic la care face referire Rauta. Cu toate acestea, este dificil de urmărit cu exactitate câți bani sunt alocați Ucrainei.
Din fericire, Institutul Kiel pentru Economie Mondială (IfW), un institut de cercetare german, este capabil să furnizeze cifre destul de exacte pe baza Ukraine Support Tracker, care monitorizează ajutorul militar, serviciile umanitare și ajutorul financiar pentru Ucraina din partea Occidentului.
Cu toate acestea, calcularea acestor cifre poate fi o provocare, a declarat Andre Frank, economist la IfW, pentru Al Jazeera.
„Principalele piedici sunt disponibilitatea informațiilor, în special a informațiilor oficiale, și evaluările de preț ale articolelor, în special ale bunurilor militare. Pe primele le rezolvăm prin intermediul unei munci de cercetare sârguincioase, folosind o multitudine de mecanisme de căutare”, a spus el.
„În general, luăm informațiile din surse guvernamentale oficiale ca atare. Ori de câte ori nu sunt disponibile informații oficiale sau declarațiile nu permit o cuantificare suficientă a donației, completăm cu rapoarte credibile din mass-media.”
O problemă a acestei metode este că informațiile oficiale din SUA sau Marea Britanie privind ajutorul militar pot fi adesea incomplete.
„Munca noastră poate fi la fel de bună doar ca și informațiile [oficiale] făcute publice, iar noua noastră măsură indică ce țări oferă informații bune și transparente și care nu”, a declarat Frank.
Unele state sunt mai transparente, altele nu
„Găsirea prețurilor corecte pentru articolele militare este rezolvată bazându-ne în principal pe valoarea contractelor din baza de date [Stockholm International Peace Research Institute] privind comerțul cu arme, care permite calcularea prețurilor unitare medii. De asemenea, respectăm regula limitei superioare pe care ne-am stabilit-o singuri, deoarece ne permite să folosim prețurile pentru bunuri noi pentru a nu subestima valoarea reală a sprijinului bilateral”, a adăugat el. Țările donatoare variază, totuși, în ceea ce privește transparența datelor.
„Informațiile oficiale și accesibile din partea SUA sunt actualizate și detaliate, permițând o estimare exactă a valorilor totale ale sprijinului militar și ale sprijinului militar în natură”, a spus Frank.
„Pentru statele membre ale UE, situația diferă. Țările est-europene, baltice și scandinave sunt, în general, transparente atunci când dezvăluie numărul de articole și valoarea totală a pachetelor de ajutor militar. În aceleași categorii, țări precum Spania, Italia și Portugalia sunt foarte opace și rețin în mod deliberat informații”, a adăugat el.
SUA oferă cel mai mult sprijin
Ajutoarele militare pe care Statele Unite ale Americii le-a acordat Ucrainei, sursă foto Al Jazeera
Germania, liderul de facto al Europei, reprezintă o provocare deosebită, mai ales pentru că Berlinul a predat echipamente militare din stocurile sale, care au fost demult scoase din uz și, prin urmare, nu au o evaluare a prețului valabilă în prezent.
De exemplu, Germania furnizează arme grele, cum ar fi echipamente antitanc și rachete antiaeriene, dar și arme mai ușoare, cum ar fi mitraliere, grenade de mână și alte muniții.
Pe de o parte, materialul militar provine din stocurile forțelor armate, sau Bundeswehr, și, pe de altă parte, din stocurile industriei finanțate de guvernul federal.
„Țări precum Germania oferă o listă detaliată a numărului de articole angajate și livrate, însă fără a indica valoarea”, a declarat Frank. „Acest lucru face ca munca noastră să fie incredibil de dificilă, deoarece unele dintre articolele trimise de Germania provin din stocurile Bundeswehr, care sunt în serviciu de până la peste 10 ani, ceea ce face aproape imposibilă găsirea unor estimări de preț bune”, a spus el.
Nu este surprinzător faptul că SUA au oferit cel mai mult sprijin militar pentru Ucraina, cu o marjă semnificativă, pe baza cifrelor IfW.
„Cel mai mare contributor al ajutorului militar este de departe SUA, cu angajamente actuale de 22,86 miliarde de euro (24,37 miliarde de dolari). Marea Britanie a angajat a doua cea mai mare sumă, 4,13 miliarde de euro (4,40 miliarde de dolari)”, a declarat Frank.
Într-adevăr, Marea Britanie a fost unul dintre cei mai mari furnizori de arme către Ucraina.
Guvernul de la Londra a livrat sau a promis Ucrainei, printre altele, lansatoare multiple de rachete M270, mii de arme antitanc, sute de rachete cu rază scurtă de acțiune, vehicule blindate și câteva sisteme antiaeriene Starstreak. la scurt timp după preluarea mandatului, premierul britanic Rishi Sunak a promis, de asemenea, încă 125 de rachete antiaeriene.
Între timp, Germania ocupă locul al treilea după SUA și Marea Britanie în ceea ce privește ieșirile de ajutoare militare, cu 2,34 miliarde de euro (2,49 miliarde de dolari) până în prezent.
Londra și Berlinul sunt responsabile pentru cea mai mare parte a sprijinului european. Potrivit IfW, statele membre ale UE au furnizat un total de 8,61 miliarde de euro (9,18 miliarde de dolari) pentru ajutor militar.
Ajutorul occidental are un „impact incontestabil”
Angajamentul europenilor nu se încheie cu sprijinul militar.
„Dacă includem Facilitatea europeană pentru pace, o schemă de rambursare militară gestionată de Uniunea Europeană, sprijinul militar total al UE crește cu 3,1 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari), ajungând la un total de 11,71 miliarde de euro (12,48 miliarde de dolari). Aceasta include angajamentele până la 20 noiembrie”, a precizat Frank.
Dar este de asemenea interesant să ne uităm la sumele totale mari ale ajutorului acordat Ucrainei: adică tot ajutorul umanitar, ajutorul financiar și bunurile militare furnizate de statele occidentale care sprijină Ucraina împreună.
Prin decizia lor de a ajuta Ucraina începând din ianuarie cu încă 18 miliarde de euro (19 miliarde de dolari), statele UE și instituțiile Uniunii Europene depășesc SUA în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina.
Europa va sprijini atunci Kievul cu un total de 52 de miliarde de euro (55 de miliarde de dolari), față de 48 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) din partea SUA pentru „ajutor militar, financiar și umanitar”, a precizat IfW.
Unele cifre ne tentează inevitabil să căutăm comparații în care lumea a sprijinit anterior o națiune aflată sub asediu. Cu toate acestea, un precedent coerent este dificil de găsit, a declarat Rauta de la Universitatea din Reading.
„Cred că există o căutare generală de analogii care să surprindă situația de astăzi, însă majoritatea vor fi imperfecte. În loc să se gândească comparativ și în parte eronat, ar trebui să ne concentrăm asupra sprijinului continuu pentru Ucraina”, a spus el.
„Impactul său incontestabil – de la schimbul de informații la pachetul de 1,8 miliarde de dolari aprobat recent – a permis Ucrainei să reziste agresiunii rusești în moduri la care puțini se așteptau.”
Cum va evolua conflictul în viitor?
În fața acestor sume enorme, vocile pro-ruse răspândesc mai mult decât de obicei argumente pentru a ataca ajutorul financiar ca fiind greșit sau belicoase.
Prea des se susține că ajutorul pentru Ucraina este disproporționat de mare față de bugetul de apărare al Rusiei.
Cu toate acestea, potrivit ultimei actualizări a informațiilor furnizate de Ministerul britanic al Apărării, Putin a promis peste 116 miliarde de lire sterline (140 de miliarde de dolari) pentru războiul său din Ucraina numai în 2023, în timp ce o analiză recentă a agenției de știri Reuters a estimat bugetul total al Rusiei pentru apărare și securitate pentru 2023 la 155 de miliarde de dolari.
Rămâne de văzut dacă frontul unit împotriva agresiunii Rusiei poate rămâne neclintit – în special în condițiile unei Camere a Reprezentanților conduse de republicani în SUA.
„Pe de o parte, balanța succes-înfrângere nu este încă decisă în favoarea niciuneia dintre țări – fiecare lună avansează cu propria logică. Progresele teritoriale ucrainene sunt însoțite de atacuri rusești asupra infrastructurii și se vorbește despre o nouă încercare rusă de recucerire a Kievului cu o nouă mobilizare în ianuarie-februarie”, a declarat Rauta.
