Două dezbateri organizate pe parcursul lunii mai, de către Starea Națiunii Studențești, un parteneriat format din 34 de asociații studențești de peste tot din țară în colaborare cu Agora Debate, au scos în evidență problemele cu care se confruntă studenții în urma pandemiei, precum și necesitatea combaterii propagandei și fake-newsului în universități.
În deschiderea primei dezbateri „Ar trebui ca universitățile românești să includă un curs obligatoriu de combatere a propagandei și fenomenului de fake news, în perioada studiilor de licență?” au vorbit Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO și Alin Mituță, europarlamentar.
Concluziile acesteia s-au concentrat pe necesitatea introducerii nu doar în universitate, ci pe parcursul întregului parcurs școlar, a unor elemente de curriculă focusate pe dobândirea de competențe media, mai degrabă decât doar strict pe combaterea fake-news.
În cea de-a doua dezbatere din cadrul Stării Națiunii Studențești, tema a fost: ”Ar trebui să fie combaterea consumului de alcool, țigări si alimente de tip fast-food printre studenți una dintre prioritățile universităților românești?”. În deschiderea sa au vorbit Oana David, directorul Clinicii Universitare de Psihologie Babeș-Bolyai Psy Tech și Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.
Cea mai antreprenorială generație din istorie
Concluziile dezbaterii pe problema abuzului de substanțe și alimente nesănătoase au pornit de la faptul că actuala generație de studenți este una dintre cele mai antreprenoriale din istorie.
Conform unui studiu făcut de Starea Națiunii Studențești la începutul acestui an, 28% dintre studenți preferă să pornească propria afacere la terminarea studiilor, mai mulți decât cei care preferă să se angajeze la stat sau la privat, 22% în ambele cazuri.
Deși vorbim despre o generație care nu este deloc lipsită de ambiție, vorbitorii din debate au căzut de acord că acest imens potențial este tras în jos de numeroasele provocări cărora studenții trebuie să le facă față după pandemie. Printre cele mai mari se numără problemele de sănătate mintală, precum și consumul tot mai mare de alcool, țigări, și alimente nesănătoase, și trag în jos o generație de care depinde viitorul României.
Principala concluzie a fost necesitateai unei ”Mari Conversații”- o discuție concretă, la care să ia parte experți, reprezentanți ai studenților și universităților, precum și alte părți interesate despre cele mai bune strategii de îmbunătățire a sănătății mintale , precum și de combatere a consumului de alcool, sau țigări, sau supraalimentație în rândul studenților.
” Situația este foarte serioasă, și nici o piatră nu trebuie să rămână neîntoarsă în încercarea de a opri acest trend de creștere a consumului de substanțe între tineri. Mai mult ca niciodată, avem nevoie să începem o ”Mare Conversație” referitor la provocările și problemele cu care se confruntă studenții români post-pandemie. Acestea sunt numeroase, de la fake-news, cum ne-a arătat prima dezbatere, și până la continua înrăutățire a sănătății lor mintale, și creșterea consumului de alcool, țigări, și alimente nesănătoase”- Iulia Gîț, coordonator de proiect Starea Națiunii Studențești
Alte soluții găsite la problemele de mai sus:
- Extinderea serviciilor de psihoterapie, făcută prin toate mijloacele, inclusiv prin apelarea la ședințe de consiliere online. Trebuie făcută între studenți promovarea mersului la psiholog, și dusă această promovare până la firul ierbii, în fiecare facultate.
- Schimbarea structurii săptămânii de cursuri. În universitățile din alte țări există anumite perioade în timpul săptămânii care sunt blocate în orar pentru activitățile dedicate asociațiilor studențești, în ideea de a-i scoate pe studenți din monotonia orelor de curs, de a-i face să relaționeze cu colegii lor într-un cadru mai relaxat. Trebuie ieșit din paradigma unei împărțiri a zilei de curs universitare care nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani.
- Stimularea folosirii mult mai ample a uneltelor de tip software, app-urilor destinate managementului sănătății mintale, a somnului, a dietei zilnice, precum și folosirea altor produse alternative, cu care actualele generații de tineri sunt mult mai familiarizate și deschise să le folosească.
