Întreaga lume urmărește cu atenție cele mai importante alegeri prezidențiale ale acestui an, care ar putea muta balanța parteneriatului Rusiei și a alianțelor strategice ale Turciei într-o cu totul altă direcție în următorii ani. Alegerile prezidențiale se desfășoară la fiecare cinci ani în Turcia.
Alegătorii își votează președintele direct, iar pentru a câștiga, un candidat ar trebui să obțină cel puțin 50% din voturi. Dacă nimeni nu obține acest lucru, cei doi candidați principali vor concura într-o a doua rundă.
Peste două zile, în 14 mai, în Turcia vor avea loc cele mai importante alegeri din ultimii douăzeci de ani și sondajele arată că este posibil ca președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care a condus țara timp de aproximativ 20 de ani (ca premier în intervalul 2003-2014 și ca președinte din 2014 până în prezent) să nu câștige din nou președinția.
Miza de a continua cei 20 de ani de schimbări și consistență în leadership este mare pentru actualul președinte și vocile din Vest fac propagandă împotriva acestuia, anunțând sondaje de opinie care nu îi sunt deloc favorabile.
Princialii candidați
Actualul președinte al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan
Erdoğan (69) a ajuns la putere acum 20 de ani, în momentul în care Turcia ieșea dintr-o perioadă de inflație galopantă, promițând un guvern stabil după ce coaliția de atunci a fost acuzată de gestionare defectuoasă a intereselor țării. În perioada de succes maxim, Turcia a cunoscut o creștere economică prelungită, iar nivelul de trai pentru cei 85 de milioane de locuitori s-a îmbunătățit considerabil.
Erdoğan este liderul cel mai longeviv din istoria țării și a câștigat în întreaga sa carieră mai mult de o duzină de victorii electorale. A supraviețuit unei tentative de lovitură de stat în 2016. Erdoğan a modelat țara în conformitate cu viziunea sa și a poziționat-o drept un jucător regional ferm, chiar dacă criticii susțin că a folosit instanțele de judecată pentru a reprima opoziția.
Promisiunile principale ale lui Erdoğan din această campanie sunt promovarea proiectelor de infrastructură și construcție de amploare, iar în contra-pondere acesta a vorbit despre haosul care va urma la guvernare în cazul unei victorii a opoziției.
Liderul CHP, Kemal Kilicdaroglu
Kilicdaroglu (74) este șeful principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), și a fost numit în luna martie candidatul alianței de opoziție formată din șase partide. Fost funcționar public, Kilicdaroglu a intrat în parlament în 2002 cu CHP, partidul fondat de Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne.
Promisiunile principale ale lui Kilicdaroglu, care a folosit în întreaga sa campanie un ton inclusiv în încercarea de a atrage votanții dezamăgiți de retorica lui Erdogan, sunt de prosperitate economică, respect mai mare pentru drepturile omului și statul de drept.
Sinan Ogan
Sinan Ogan (55), care are cele mai puține șanse de victorie, este un fost profesor care a înființat think tank-ul TURKSAM. Ogan a intrat în parlament în 2011 cu partidul de extremă dreapta MHP. A încercat fără succes să candideze pentru conducerea MHP în 2015 și a fost ulterior exclus din partid. Potrivit sondajelor PolitPro, Erdoğan – liderul Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) posibil să se claseze pe locul al doilea, în urma candidatului opoziției și liderului Partidului Popular Republican (CHP), Kemal Kılıçdaroğlu.
Șansele lui Erdogan de a câștiga s-au diminuat puțin în această săptămână, când alt candidat la președinție, din partea Partidului Patria (MP), Muharrem İnce, a anunțat că se retrage din cursă. Potrivit Al Jazeera, retragerea lui İnce este probabil să sporească voturile pentru Kılıçdaroğlu.
Înainte ca İnce să decidă să se retragă sondajele PolitPro estimau că pentru Kılıçdaroğlu va vota 48,9% din electorat, în timp ce pentru Erdogan doar 43,2%. Se estima conform aceluiași sondaj că Sinan Oğan, candidatul prezidențial al partidului Alianței ATA, va primi 3,1% din voturi.
Puterea turcească
Turcii din diaspora ar putea cântări greu în rezultatele alegerilor. Pentru politicienii intrați în cursă pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din 14 mai comunitatea turcă din străinătate reprezintă o bază importantă de votanți. Potrivit Oficiului de Statistică al Uniunii Europene, cel puțin 1,9 milioane de cetățeni turci trăiesc în Europa. Germania are cea mai mare comunitate turcă, cu 1,3 milioane de turci, urmată de Franța, cu 210.351 de persoane, și Austria, cu 117.625 de persoane. Alte țări cu număr semnificativ de cetățeni turci sunt Olanda, Elveția, Belgia, Danemarca și Italia.
În ultimele alegeri parlamentare din 2018, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al președintelui Recep Tayyip Erdoğan a câștigat peste 50% din voturile cetățenilor turci care trăiesc în străinătate. Pentru cetățenii turci care trăiesc în diaspora perioada de votare pentru alegerile prezidențiale s-a încheiat în data de 9 mai.
În același timp cu alegerile prezidențiale de duminică, alegătorii turci își vor exprima votul pentru cine îi va reprezenta în parlament, numit Marea Adunare Națională. Acest lucru se stabilește prin reprezentare proporțională. Potrivit PolitPro, la momentul realizării sondajului, cele trei partide care se estimează că vor obține cele mai multe voturi erau Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) cu un procent anticipat de 34,4% din voturi, urmat de Partidul Popular Republican (CHP) cu 29,5% și apoi de Partidul Bun (İYİ) cu 11%.
Urnele de vot vor fi deschise duminică, 14 mai, la ora locală 8 dimineața și se vor închide la ora 5 după-amiaza.
