Infofinanciar > Lumea la zi > Alegeri parlamentare complicate în Bulgaria în 2 aprilie. Alfa Research: Coaliția PP-BD conduce cu 0,5% în fața GERB-SDS
Lumea la zi

Alegeri parlamentare complicate în Bulgaria în 2 aprilie. Alfa Research: Coaliția PP-BD conduce cu 0,5% în fața GERB-SDS

Alegeri în Bulgaria
sursa foto: spotmedia.ro

Alegerile parlamentare din Bulgaria, care vor avea loc duminică, 2 aprilie 2023, continuă să ascundă ambiguități și intrigi, anunță publicația SEGA. Cu câteva zile înainte de vot, principalii pretendenți pentru primul loc se află pe poziții aproape egale, astfel că nimeni nu știe exact cine va prelua puterea în țara vecină României.

Coaliția GERB-SDS (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democrate) are un ușor avans în fața coaliției PP-BD (Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată), conform unui „sondaj fierbinte” al Alpha Research, prezentat recent. Prima formațiune are sprijinul a 29,5% dintre cei ferm hotărâți să voteze, iar a doua obține 25,4%, arată sondajul.

Duminică, 2 aprilie, alegeri parlamentare în Bulgaria

Un lucru este totuși sigur, cinci formațiuni vor intra cu siguranță în Parlamentul de la Sofia. Campania electorală a dus la o anumită mobilizare a simpatizanților GERB-SDS, în principal în orașele mai mici. Formațiunea și-a mărit ușor rezultatul la alegerile parlamentare față de acum o lună, iar în prezent se bucură de sprijinul a 25,9% dintre cei ferm deciși să voteze. În ceea ce privește coaliția PP-BD, există anumite variații și, cu 25,4%, ei rămân la o distanță de 0,5 la sută în spatele GERB. Această diferență este mult sub eroarea statistică și confirmă practic paritatea dintre cele două principale forțe politice din Bulgaria.

Bătălia dintre a treia și a patra formațiune este de asemenea discutabilă. Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți și „Vâzrajdane”/Renașterea au 13,8 și respectiv 13,6%. Dacă există o tendință clară în campanie, aceasta este creșterea susținerii pentru formațiunea „Vâzrajdane”. Aceasta atrage atât persoane dezamăgite din partide similare, cât și pe cei care vor un anumit vot de blam împotriva partidelor care nu au reușit să formeze un guvern. Astfel, se va ști sigur cine va ocupa locul trei abia după ce votul din străinătate va fi cunoscut, scrie RADOR, care citează SEGA.

BSP abia a rămas la peste 8%. Chiar dacă partidul are poziții mai slabe, din cauza seriei de conflicte interne, campania a crescut ușor rezultatul acestei formațiuni politice.

Aceste cinci formațiuni politice vor avea cu siguranță un loc în cea de-a 49-a Adunare Națională. Sub linie rămân Ascensiune Bulgară, Stânga, Există un Astfel de Popor etc. Cu toate acestea, Ascensiune Bulgară și Stânga au șansa teoretică de a intra în Adunarea Națională de la Sofia.

Variabile care pot schimba votul

GERB are un sprijin mai mare în țară, dar PP-BD – o periferie electorală mai mare, în special în capitală. Se poate dovedi că Sofia va decide alegerile. Dacă PP-BD își mobilizează periferia cu un sprint final puternic, ceea ce au demonstrat că pot, vor câștiga alegerile. Dacă eșuează, GERB își va păstra prima poziție de la alegerile precedente.

Campania a schimbat opinia a 11 la sută dintre cei care au decis să meargă la vot. Alți 15 la sută nu au decis încă pe cine să susțină. De obicei, între 7% și 15% dintre alegători iau o decizie în ultimele zile ale campaniei. Adică acum această cotă este la limita superioară din ultimii ani, ceea ce sugerează și posibile schimbări radicale de situație în ziua alegerilor.

Din nou o prezență scăzută la vot

Se apropie un alt vot cu o prezență scăzută la urne. Doar 39% dintre bulgari sunt siguri că își vor exercita dreptul de vot. Aproape jumătate dintre respondenți s-au identificat ca fiind din „partidul non-alegătorilor” – 49% sunt ferm convinși că nu vor participa la aceste alegeri.

Schimbarea tiparelor de vot odată cu revenirea la buletinele de vot pe hârtie nu pare să aibă un impact puternic asupra alegătorilor, cred sociologii. Un factor mult mai serios pare a fi neîncrederea crescândă vizavi de politicieni și capacitatea lor de a lua decizii eficiente de guvernare, ceea ce determină disponibilitatea scăzută de a se prezenta la urne, care se menține.