Anul acesta va fi un an de excepție pentru democrație în întreaga lume, cu alegeri generale în India, Mexic și Parlamentul UE, precum și alegeri prezidențiale în SUA, Venezuela și Taiwan și România. În contextul în care, de asemenea, vor avea loc alegeri generale în Regatul Unit cel târziu la 28 ianuarie 2025, o proporție semnificativă a populației globale va merge la urne.
Dar acest val de activitate politică va marca, de asemenea, primul ciclu electoral major din era inteligenței artificiale generative generalizate. Rândurile „știrilor false” din ultimii ani vor fi intensificate și accelerate în moduri pe care abia începem să ni le imaginăm.
Perturbarea majoră adusă de această generație de IA va fi aceea de a afecta și mai mult modul în care cetățenii gândesc despre informațiile pe care le văd. Pare aproape inevitabil fapul că populația va asista la scandaluri în care candidații politici vor fi acuzați că au folosit IA pentru a-și genera conținutul, chiar dacă nu au făcut-o. Oamenii vor pune totul la îndoială, vor avea mai puțină încredere și se vor opri. Acest tipar, adesea exploatat în campaniile de dezinformare, nu numai că înșală, dar creează haos, astfel încât oamenii nu știu în ce să aibă încredere. Când atât de multe lucruri sunt îndoielnice, ei pur și simplu renunță chiar și la încercarea de a separa realitatea de ficțiune.
Efectele inteligenței artificiale asupra politicii globale
Există lucruri care pot fi făcute de alții pentru a aborda veridicitatea conținutului, cum ar fi Inițiativa de autenticitate a conținutului, o organizație care încearcă să stabilească standarde pentru ca proveniența informațiilor să poată fi verificată. Redacțiile de știri elaborează coduri și politici cu privire la modul în care vor folosi sau nu inteligența artificială generativă în propria activitate.
Partidele politice ar trebui să preia inițiativa și să se angajeze la transparență în ceea ce privește modul în care utilizează inteligența artificială generativă prin publicarea unor politici deschise și accesibile înainte de perioadele electorale. În Statele Unite a existat deja un scandal în legătură cu un anunț politic republican generat de inteligența artificială și critici, inclusiv din partea Centrului pentru combaterea urii digitale, privind lipsa de angajament din partea partidelor politice de a aborda direct această problemă.
Acest lucru nu s-a întâmplat încă în Marea Britanie, dar există șanse ca acest lucru să se întâmple. Ar putea fi vorba de imagini generate de inteligența artificială cu candidați care fac lucruri eroice care nu s-au întâmplat niciodată. Sau ar putea fi reclame de atac care sunt pur și simplu inventate. La un moment dat, un candidat politic va ține un discurs care a fost scris cu ChatGPT (un chatbot cu inteligență artificială) care conține statistici „halucinate”.
Dincolo de partidele politice, riscurile continuă: femeile politiciene care se confruntă deja zilnic cu ura online vor vedea că circulă imagini manipulate și sexualizate ale lor, cum ar fi deepfakes pornografice. Sau actori externi care doresc să submineze democrația ar putea crea „ferme de conținut” cu inteligență artificială, inundând rețelele sociale cu informații false sau înșelătoare despre alegeri.
Partidele din Regatul Unit ar trebui să ia notă, să se delimiteze de actorii online nefavorabili și să preîntâmpine scandalurile inevitabile, spunându-ne cum au de gând să utilizeze IA. Cel puțin, elaborarea unor astfel de politici le va face să ia în considerare riscurile acum, înainte de a fi prea târziu.
Pentru a găsi soluții durabile, trebuie să înțelegem că problema noastră este mult mai profundă decât faptul că cetățenii nu pot identifica în mod fiabil ce informații sunt corecte. Mecanismele prin care informațiile sunt produse, distribuite și consumate sunt din ce în ce mai opace pentru noi.
Se așteaptă un val de fake news în goana după puterea politică
Anterior, mecanismul ascuns în cauză a fost legat de modul în care platformele de socializare stimulează, selectează și distribuie informații: misterioasa funcționare a „algoritmului”. Păstrăm toate aceste probleme, și chiar mai multe, odată cu o potențială adoptare în masă a tehnologiilor generative de inteligență artificială ale căror proprietari nu sunt deschiși în privința modului în care au fost dezvoltate.
Fără transparență cu privire la modul în care au fost concepute, la datele pe care au fost antrenate și la modul în care au fost puse la punct, nu avem cum să știm ce determină rezultatele informaționale pe care le oferă aceste instrumente și, prin urmare, cât de mult ne putem baza pe ele. În loc ca cetățenii să fie împuterniciți să se implice în mod critic cu aceste instrumente, ne bazăm pe cuvântul companiilor de tehnologie în ceea ce privește beneficiile și riscurile. Companiile de tehnologie dețin toată puterea și nu sunt responsabile.
Autoritatea pentru concurență și piețe din Regatul Unit analizează în prezent piața de inteligență artificială pentru a analiza pericolele legate de consumul de informații false sau înșelătoare, iar Comisia Federală pentru Comerț din SUA desfășoară un exercițiu similar. Riscurile sunt în mod clar în atenția autorităților de reglementare și a factorilor de decizie politică, ceea ce reprezintă un pas în direcția cea bună. Dar încă nu am descoperit cum să reglementăm eficient domeniul digital, iar această chestiune devine din ce în ce mai urgentă, potrivit The Guardian.
Alegerile din 2024 oferă un test decisiv pentru a decide cine deține controlul: cetățenii și guvernele lor alese în mod democratic sau marile companii de tehnologie. Trebuie să abordăm urgent impactul AI asupra politicii înainte ca acesta să se producă, și nu atunci când lucrurile merg prost. Partidele politice din Regatul Unit ar putea juca rolul lor asigurându-se că sunt transparente în ceea ce privește utilizarea acestor instrumente.
