Alegerile din Turcia de duminică, 14 mai, reprezintă un moment cheie nu doar pentru țară, ci și pentru vecinii săi europeni. În condițiile în care președintele Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu cel mai dificil test electoral din ultimele două decenii, membrii Uniunii Europene și ai NATO sunt cu ochii în patru pentru a vedea dacă se produce o schimbare într-o țară care îi afectează în chestiuni care variază de la securitate la migrație și energie.
Relațiile dintre Recep Erdogan și UE au devenit extrem de tensionate în ultimii ani, în condițiile în care blocul de 27 de membri s-a răcit în fața ideii ca Ankara să devină membru și a condamnat măsurile de reprimare a drepturilor omului, a independenței judiciare și a libertății presei.
Iată câteva aspecte cheie pe care țările europene le vor urmări, potrivit oficialilor, diplomaților și analiștilor:
Relația strânsă dintre Erdogan și Putin
Membrii importanți ai NATO, din care face parte Turcia, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la relațiile strânse ale lui Erdogan cu președintele rus Vladimir Putin și îngrijorarea că Turcia este folosită pentru a eluda sancțiunile impuse Moscovei din cauza războiului din Ucraina.
Contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, liderul partidului secularist CHP, a promis mai multă libertate în țară și politici externe mai apropiate de Occident. Indiferent de rezultat, vecinii europeni ai Turciei vor folosi alegerile și urmările acestora pentru a-și evalua relația cu Ankara și măsura în care aceasta poate fi resetată.
Deși Erdogan a încercat să găsească un echilibru între Moscova și Occident, relația sa politică cu Putin și legăturile economice ale Turciei cu Rusia reprezintă o sursă de frustrare pentru UE. Acest lucru va continua, probabil, dacă Erdogan va câștiga un nou mandat. În cazul în care Kilicdaroglu va triumfa, oficialii europeni vor fi probabil mulțumiți cu o îndepărtare treptată de Moscova, recunoscând că Turcia se află în mijlocul unei crize a costului vieții și că economia sa depinde de Rusia într-o măsură semnificativă.
„În ceea ce privește Rusia, un nou guvern va fi foarte atent”, a declarat Bechev.
Cu toate acestea, Kilicdaroglu a arătat în această săptămână că este dispus să critice Rusia, acuzând public Moscova de responsabilitate pentru materialele false de pe rețelele de socializare înainte de scrutinul de duminică.
Desfășurarea alegerilor
Oficialii UE au fost atenți să nu își exprime preferința pentru un candidat. Dar au precizat că vor fi atenți la manipularea voturilor, la violențe sau la alte interferențe electorale.
„Este important ca procesul în sine să fie curat și liber”, a declarat Sergey Lagodinsky, un membru german al Parlamentului European care co-prezidează un grup de legislatori din UE și Turcia.
Peter Stano, un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, a declarat că blocul comunitar se așteaptă ca votul să fie „transparent și incluziv” și în conformitate cu standardele democratice pe care Turcia s-a angajat să le respecte. Cel mai rău scenariu, atât pentru Turcia, cât și pentru UE, ar fi un rezultat contestat, poate după un al doilea tur de scrutin, care l-ar determina pe actualul președinte să lanseze o campanie de reprimare a protestelor, a declarat Dimitar Bechev, autorul unei cărți despre Turcia sub Erdogan.
Suedia și NATO
„Încă cinci ani cu Erdogan înseamnă încă cinci ani în care Turcia va fi cu un picior slab în NATO și cu un picior puternic cu Rusia”, a declarat Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia, care este în prezent senior fellow la think tank-ul Carnegie Europe. Erdogan i-a deranjat pe ceilalți membri NATO prin cumpărarea unui sistem rusesc de apărare antirachetă S-400 și prin faptul că a contribuit prea puțin la consolidarea flancului estic al NATO.
Un prim test pentru a vedea dacă învingătorul alegerilor dorește să refacă legăturile cu NATO va fi dacă va înceta să mai blocheze aderarea Suediei. Erdoğan a cerut Stockholmului să extrădeze militanții kurzi, dar instanțele suedeze au blocat unele expulzări.
Analiștii și diplomații se așteaptă ca Kilicdaroglu să pună capăt blocării aderării Suediei la NATO, ceea ce ar determina Ungaria , singura altă țară care nu a aderat – să îi urmeze exemplul. Acest lucru ar putea permite Suediei să adere la timp pentru summitul NATO din Lituania din iulie.
Unii analiști și diplomați spun că Erdoğan ar putea, de asemenea, să-și ridice obiecțiile după alegeri, dar alții nu sunt convinși.
Relațiile cu UE
Kader Sevinç, șeful Reprezentanței CHP pe lângă UE, a articulat o viziune încrezătoare pentru viitoarea aderare a țării sale la UE și pentru încheierea cu succes a procesului de liberalizare a vizelor.
Sevinç subliniază intenția coaliției de a acorda prioritate democratizării și statului de drept, de a consolida legăturile cu instituțiile și statele membre ale UE, de a finaliza rapid procesul de liberalizare a vizelor UE pentru cetățenii turci, de a revitaliza negocierile de aderare la UE și de a pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
CHP este afiliat la Partidul Socialiștilor Europeni (PES).
Statul de drept, Cipru
În cazul în care Kilicdaroglu și coaliția sa câștigă, UE va fi interesată să vadă dacă își respectă promisiunile de a elibera din închisoare criticii lui Erdoğan, în conformitate cu hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, și, în general, de a îmbunătăți standardele statului de drept.
„Veți avea o atitudine de expectativă din partea UE”, a declarat Pierini.
În cazul în care există o reprimare a corupției, companiile europene ar putea fi pregătite să facă din nou investiții mari în Turcia, poate cu sprijinul UE și al guvernelor sale membre, a spus el. De asemenea, ar putea fi reluate eforturile de extindere a uniunii vamale UE-Turcia pentru a include mai multe bunuri și pentru a le acorda turcilor posibilitatea de a călători fără viză în UE.
Însă niciuna dintre aceste acțiuni nu ar fi ușoară, mai ales din cauza divizării insulei Cipru. Guvernul recunoscut la nivel internațional, format din ciprioți greci, este membru al UE, în timp ce statul cipriot turc separatist este recunoscut doar de Ankara.
„Aceasta este, desigur, marea piedică în relațiile noastre”, a declarat Lagodinsky, membru al Parlamentului European.
Cu toate acestea, oficialii UE văd puține semne că Kilicdaroglu ar schimba prea multe în privința Ciprului.
„Marele schimbător pentru relațiile UE-Turcia ar fi Cipru. Cu toate acestea, aici, agenda candidaților nu pare fundamental diferită”, a declarat un înalt oficial UE, sub rezerva anonimatului, potrivit euractiv.com.
Cipru este unul dintre numeroșii factori care fac improbabilă o relansare a negocierilor de aderare la UE, spun oficialii și analiștii. Liderii UE au desemnat Turcia drept candidat la aderarea la blocul comunitar în 2004, dar discuțiile s-au oprit cu ani în urmă.
„Există multe alte modalități de a consolida relația, de a crea încredere. Există deja o mulțime de bani europeni care au ajuns în Turcia. Nu cunosc pe nimeni în Europa care să vrea să revigoreze discuțiile de aderare la UE”, a declarat un diplomat european.
