Alegerile din Franța riscă să torpileze ordinea mondială

Următoarele alegeri parlamentare din Franța ar putea fi cele mai distructive de după război – nu numai pentru Franța, ci și pentru Uniunea Europeană. Alianța Atlantică și ceea ce a mai rămas din ordinea mondială liberală postbelică.

Poziția de lider a Franței în UE, locul său în Consiliul de Securitate al ONU și anvergura sa militară ca putere globală. Fac ca aceste alegeri să fie aproape la fel de urmărite ca Biden vs. Trump în noiembrie.

Legături ideologice și financiare cu Putin

Acest lucru se datorează celui care ar putea câștiga: Raliul Național de extremă dreapta. Un partid care descinde din regimul colaboraționist din 1940-1944 al mareșalului Philippe Pétain. Și care are legături ideologice și financiare cu Vladimir Putin.

Este, de asemenea, din cauza celui care va pierde cu siguranță: un președinte francez care a încercat – adesea elocvent, uneori stângaci – să consolideze Uniunea Europeană. Și să reconcilieze francezii cu forțele pieței și să găsească un nou echilibru durabil între Europa și Statele Unite.

Aceste alegeri vor marca nu doar înfrângerea, ci și posibila eliminare a „macronismului”. Experimentul confuz al președintelui Emmanuel Macron cu reformele de centru orientate către piață în serviciul eliberării puterii creative a Franței.

Forțele de centru-dreapta și centru-stânga care au dominat anterior viața postbelică a Franței. Au fost deja reduse la trupe tributare care se ceartă. Cele două puteri dominante ale vieții politice franceze sunt acum – și ar putea rămâne pentru mulți ani – o stângă dominată de radicali. Mult divizată, și o dreaptă extremă, naționalistă–populistă.

Marine Le Pen va câștiga alegerile legislative

Nu există nicio certitudine că Marine Le Pen, liderul Raliului Național, va câștiga alegerile legislative în două tururi. Care vor avea loc la 30 iunie și 7 iulie. Numărul doi al acesteia și candidat la funcția de prim–ministru, Jordan Bardella, care are doar 28 de ani, a declarat că va refuza să formeze un guvern dacă nu va obține o majoritate clară (cel puțin 289) din cele 577 de locuri din Adunarea Națională.

Sondajele sugerează că va câștiga cel mult 260 de locuri, dar sprijinul s-ar putea schimba în direcția sa în ultimele zile.

Chiar dacă Bardella devine prim-ministru, Macron va rămâne președinte până în 2027 și le-a spus francezilor într-o scrisoare în acest weekend că are datoria de a rămâne în funcție și de a proteja drepturile și instituțiile franceze de lepénisme.

Dar sistemul francez este prezidențial doar cu numele. Aproape toată puterea constituțională reală rezidă în parlament, prim-ministru și guvern. Dacă aceștia aparțin unei convingeri politice diferite de cea a președintelui republicii, ei iau deciziile.

Raliul Național detestă UE

Acest lucru s–a mai întâmplat de trei ori în ultima jumătate de secol, pentru scurte perioade de „coabitare„ între centru–stânga și centru–dreapta. Cele două tabere de atunci nu au fost de acord asupra multor detalii importante. Dar au căzut de acord asupra fundamentelor neschimbătoare ale Republicii Franceze. De la locul său central în Uniunea Europeană la angajamentul său fondator față de drepturile omului.

Între timp, Raliul Național al lui Le Pen, curățat cosmetic, detestă UE. Și ar face tot ce îi stă în putere pentru a o slăbi și chiar a o distruge. Ea este angajată în politici care ar discrimina între francezi și străinii rezidenți. Și chiar între diferite tipuri de francezi, în funcție de locul de naștere sau de rasă.

De asemenea, nu a criticat decât slab invazia Rusiei în Ucraina. Înainte de aceasta, ea a luat un împrumut mare de la o bancă rusă și apoi unul de la o bancă legată de premierul ungar Viktor Orbán, simpatizant al lui Putin. Ea a declarat că intervenția Rusiei în Siria a fost „bună pentru lume”, potrivit politico.