Președintele rus Vladimir Putin poate alege să nu organizeze alegeri prezidențiale anul viitor, pentru că va câștiga în mod evident, a declarat duminică seară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Se așteaptă ca Putin să își declare candidatura pentru un al șaselea mandat prezidențial general. Modificările constituționale de dinainte de război îi permit să rămână președinte până în 2036.
„Deși alegerile sunt o cerință a democrației, iar Putin însuși a decis să le organizeze, teoretic este posibil să nu le organizeze”, a declarat Peskov pentru site-ul de știri RBC din Rusia. „Pentru că este deja evident că Putin va fi ales”, a mai spus el, precizând că declarația este opinia o opinie a sa personală.
Alegerile prezidențiale din Rusia
Peskov a vorbit cu RBC după ce New York Times l-a citat prognozând o victorie de 90% pentru Putin la alegerile prezidențiale de anul viitor. „Alegerile noastre prezidențiale nu sunt cu adevărat o democrație, ci o birocrație costisitoare. Domnul Putin va fi reales anul viitor cu peste 90% din voturi”, a declarat Peskov pentru NYT. Ulterior, Peskov a susținut că a fost citat greșit, dar publicația a subliniat pentru RBC că proiecția sa privind marja largă de victorie a lui Putin se bazează „pe nivelul de consolidare a societății” în jurul liderului rus. Următoarele alegeri prezidențiale din Rusia sunt programate pentru 17 martie 2024, pe fondul intensificării represiunii criticilor la adresa a ceea ce Kremlinul numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina.
Protestele în masă împotriva războiului sunt efectiv interzise în conformitate cu legislația adoptată în urma invaziei de anul trecut, iar majoritatea activiștilor proeminenți ai opoziției au fugit în străinătate de teama de a nu fi încarcerați. În acest an, în septembrie vor avea loc alegeri în zeci de regiuni din Rusia, 18 șefi regionali, membrii a 16 parlamente regionale și 12 consilii municipale, precum și primarul din Khabarovsk, în Extremul Orient, fiind aleși prin vot direct. Se așteaptă ca Kremlinul să organizeze, de asemenea, un vot în cele patru teritorii ucrainene pe care a pretins că le-a anexat toamna trecută, conform The Moscow Times .
Kremlinul pune pe jar „Partidul Războiului” înainte de alegeri
Președintele Vladimir Putin depune eforturi pentru a-i reduce la tăcere pe cei mai vocali critici naționaliști pro-război în ajunul alegerilor regionale din această toamnă și al alegerilor prezidențiale din 2024, la care se așteaptă să candideze pentru încă șase ani la putere. În urma revoltei Wagner, care a reprezentat cea mai mare amenințare de până acum la adresa guvernării de 23 de ani a lui Putin, Kremlinul caută acum să desfășoare aceleași tactici pe care le-a folosit pentru a zdrobi opoziția liberală din Rusia împotriva „patrioților” proeminenți de extremă dreapta pentru a-și atenua riscurile politice, au declarat trei oficiali ruși sub rezerva anonimatului.
„În linii mari, principalii noștri inamici în acest moment sunt patrioții, așa cum erau și liberalii”, a declarat un oficial din cadrul administrației prezidențiale. De la începutul războiului, Kremlinul a contat pe șoimii pro-război, imperialiștii și naționaliștii ruși – cunoscuți în mod obișnuit ca „partidul războiului” – ca principala sa sursă de susținere publică, dându-le frâu liber pentru a critica modul în care armata a gestionat războiul. Dar aceste figuri au devenit acum principala amenințare la adresa regimului lui Putin, așa cum a dovedit-o și rebeliunea Wagner, care a adunat adepți numeroși. După ce l-a redus la tăcere pe liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, Kremlinul a pus ochii pe Igor Girkin, un fost colonel FSB și fost comandant al separatiștilor din estul Ucrainei, care a cerut în mod regulat tactici militare mai dure în Ucraina, conform The Moscow Times.
