Egiptul organizează alegeri prezidențiale pe 10-12 decembrie. În cadrul cărora Abdel Fattah al-Sisi ar urma să obțină un al treilea mandat. În contextul unei crize economice care a dus la prăbușirea lirei egiptene, la reducerea valutei străine și la creșterea inflației.
Cauzele problemelor economice ale Egiptului sunt multiple. Unele datează de zeci de ani, cum ar fi dezvoltarea industrială eșuată din cauza unei planificări deficitare și a unei birocrații greoaie. Precum și politicile de export care au creat un deficit comercial persistent. O monedă supraevaluată, drepturi de proprietate și instituții slabe, precum și un stat și o armată autoritară au descurajat investițiile și concurență.
Problemele economice ale Egiptului
În timpul lui Sisi, Egiptul s-a împrumutat cu o datorie externă foarte mare. Creditorii străini s-au ferit de datoria egipteană. Împingând guvernul de la Cairo să își finanțeze deficitul tot mai mare prin împrumuturi interne. Chiar și în condițiile în care ratele dobânzilor cresc, generând deficite și mai mari. Acest lucru, precum și o expansiune a ofertei de bani, au dus la deprecierea monedei și la creșterea inflației.
Guvernul a încercat să își țină deficitul sub control prin creșterea prețului bunurilor și serviciilor subvenționate. Însă inflația a absorbit o mare parte din câștiguri. Investițiile străine în afara sectorului de petrol și gaze au fost foarte puține. Remitențele în 2022-2023 au scăzut cu 30%, până la 22 de miliarde de dolari. Deoarece lucrătorii din străinătate au renunțat la transferuri la rata de schimb oficială supraevaluată. Creșterea taxelor de tranzit pe Canalul Suez și a veniturilor din turism joacă un rol crucial. Deși războiul dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza amenință să încetinească creșterea turismului.
Creșterea populației
Sisi pune adesea dificultățile economice ale Egiptului pe seama tulburărilor care au urmat revoltei populare din 2011. Precum și pe seama creșterii rapide a populației. Banca Mondială a estimat creșterea anuală a populației la 1,7% în 2021. Autoritățile au indicat, de asemenea, șocurile externe, inclusiv pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina.
Economia a crescut în mod constant, dar într-un ritm mai lent. Ea a crescut cu 3,9% anual în ultimul trimestru din 2022, precum și în primul trimestru din 2023. În scădere de la 6,7% în anul fiscal 2021-2022, potrivit băncii centrale. Creșterea populației a atenuat ascensiunea, iar mulți egipteni spun că nivelul lor de trai s-a erodat.
Slăbirea monedei și creșterea prețurilor
O penurie acută de dolari a suprimat importurile și a provocat o întârziere a mărfurilor în porturi. Pe fondul restricțiilor privind scrisorile de credit, cu un efect în lanț asupra industriei locale. Prețurile pentru multe alimente de bază au crescut mult mai repede decât inflația globală. Care a accelerat până la un nivel record de 38% în septembrie. Lira sterlină a scăzut la jumătate față de dolar din martie 2022. În ciuda devalorizărilor repetate, un dolar aduce aproximativ 49 de lire egiptene pe piața neagră, față de un curs oficial de 31 de lire.
Programul de rambursare a datoriei externe este anevoios. Datoriile sunt de cel puțin 42,26 miliarde de dolari numai în 2024, inclusiv 4,89 miliarde de dolari către Fondul Monetar Internațional (FMI). Creșterea ratelor dobânzilor și slăbirea monedei au crescut costul serviciului datoriei. Plățile de dobânzi au înghițit peste 45% din toate veniturile în anul care s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, conform Reuters .