Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs joi, 16 februarie, la ora locală 10:47, pe insula Krk din Croația, la o adâncime de 10 kilometri. Seismul s-a simțit și în capitala Zagreb.
Gradația cutremurului a fost confirmată de Centrul Seismologic European-Mediteranean (EMSC).
„Nu a durat mult, dar chiar a zguduit clădirea. Încă tremur”, a mărturisit un martor ocular din Zagreb, potrivit presei locale, scrie Click.
România a fost și ea zdruncinată
Cutremurul din Croația a avut loc după ce, în această săptămână, luni și marți, în zona Olteniei, au fost înregistrate două seisme puternice de peste 5 grade pe scara Richter.
Experții spun că în zonă nu s-au mai produs seisme cu o asemenea magnitudine din anul 1943.
Regiunea Olteniei a mai avut de îndurat alte peste 160 de replici, dintre care una a fost de 4,2 grade, care s-a produs la o adâncime de 11 kilometri.
Și aceste evenimente seismologice din România le urmează pe cele catastrofale din Turcia și Siria, în care și-au pierdut viața, până în acest moment, peste 41.000 de persoane.
Cum ne apără statul în cazul unui cutremur major
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a susținut acum o săptămână că, în cazul în care în țara noastră se va înregistra un cutremur major precum cel din Turcia, sunt pregătiți 7-8.000 de salvatori care pot interveni în teritoriu pentru a ajuta populația.
„Pompierii în România sunt ca cifră la acest moment în jur de 33.000. Hai să zicem că sunt o parte din ei pe partea administrativă, pe partea de comandă, dar cel puţin la nivel operativ, de intervenţie, vorbim de aproximativ 28-29.000, cel puţin vorbim. Gândiţi-vă că dacă noi vrem să alertăm în România şi vă vorbesc de concepţia noastră de răspuns la cutremur, nu e nimic secret, noi putem în fiecare judeţ să trecem la 24 cu 24 de ore şi să scoatem o tură întreagă şi să o mutăm din prima mişcare. Asta înseamnă că deja vorbim de aproximativ poate 8.000 de oameni, 7.000 de oameni pe care am putea să-i aducem doar pentru intervenţia în zona dezastrului sau în zonele dezastrului. Iar ceilalţi, care rămân să se împartă în două ture şi să lucreze 24 cu 24, în timp ce colegii lor, bineînţeles, lucrează în zona dezastrului. Când se termină intervenţia, se întorc şi revin la programul lor normal. Dacă trebuie mobilizat mai mult, se face şi asta”, a susținut Arafat, scrie Financial Intelligence.
Șeful DSU a mai subliniat că în ultimii ani, autoritățile au efectuat mai multe investiții în dotarea sistemului integrat de protecţie civilă în România.
„În ultimii ani am investit foarte mult din fondurile europene şi din fondurile guvernamentale în dotarea sistemului integrat de protecţie civilă în România, şi pe cale terestră, şi pe cale aeriană, şi pe cale navală. Există deja achiziţii, unele livrate, altele în curs de livrare şi care au întărit acest sistem. Dacă noi acum putem să răspundem în Turcia, să facem ce am făcut acolo, cum am putut să răspundem în Grecia, cum să răspundem în Franţa, cu rezolvarea problemelor de la noi din ţară când apar, asta este datorită pregătirii şi dotării pe care o avem”, a adăugat Raed Arafat.