Războiul dintre Rusia și Ucraina, declanșată de către armata de la Moscova în data de 24 februarie a afectat drastic situația din întreaga lume. Astfel, mai multe state au decis să ia atitudine. Acest lucru s-a manifestat fie prin impunerea unor sancțiuni către Kremlin care aveau drept scop slăbirea Rusiei din punct de vedere economic. De asemenea, țări care au fost neutre la conficte armate timp de zeci de ani, doresc să facă parte din blocul militar, fiind vorba despre Finlanda și Suedia. Apropo de această alianță, aceasta a decis să mărească numărul de cadre militare al Forței de Răspuns.
Practic, conform celor de la G4Media, percepția pe care blocul militar o are despre Rusia va fi schimbată în mod oficial. Asta după ce, în urmă cu 12 ani, țara condusă de Vladimir Putin era considerată drept un important aliat din punct de vedere strategic. Tot conform aceleiași surse, secretarul general al NATO a spus că nu crede sub nicio formă că statele membre nu vor fi de acord că Moscova este o amenințare pentru formațiunea militară, mai ales la adresa principiilor de pace.
De asemenea, potrivit celor de la Digi 24, Jens Stoltenberg, cel care ocupă în prezent funcția de secretar general în cadrul NATO a spus că : „ Vom transforma forța de răspuns NATO și vom mări numărul trupelor cu grad înalt de pregătire armată la mult peste 300.000.”. Conform aceleiași surse, numărul de cadre militare pe care formațiunea militară îl avea disponibil pentru situații în care este nevoie de o reacție era de 40.000. Practic, oficialul NATO dorește ca acest efectiv să crească de cel puțin șapte-opt ori.
NATO, decizii importante legate de protecția aliaților
De asemenea, conform celor de la G4Media, Jens Stoltenberg a spus că, un subiect care va fi tratat de NATO cu foarte multă atenție va fi și cel care vizează apărarea în cazul în care conflictul se extinde, axându-se pe implementarea unor echipamente care să sprijine apărarea împotriva unor atacuri aeriene. De asemenea, anumite trupe vor fi, potrivit sursei citate la începutul paragrafului, însărcinate cu protecția unor aliați, în cazul în care situația impune această măsură.
Aceste lucruri pe care Jens Stoltenberg le-a spus, vin fix înaintea summitului NATO de la Madrid în cadrul căruia, în mod firesc, vor fi abordate subiecte care se leagă de invazia pe care Rusia a declanșat-o în Ucraina. Acest conflict a făcut să existe mai multe întâlniri cu liderii de stat din țările membre ale alianței decât au fost până acum. Cea care va începe mâine este a treia, fiind precedată de prima, care a avut loc pe 25 februarie, fix la o zi după începerea invaziei și a doua, pe 24 martie.
