O purtătoare de cuvânt a forțelor armate ucrainene, Natalia Humeniuk, a raportat luni că o serie de unități rusești „separate” din jurul orașului Kherson din sudul țării au început să ceară pacea și „încearcă să negocieze cu ucrainenii predarea și transferul sub auspiciile dreptului internațional”. Se estimează că în Kherson sunt staționați cca. 20.000 soldați ruși.
Cu un moral aparent la pământ în armata epuizată și golită a lui Vladimir Putin, afirmația ei era pe deplin credibilă. Întrebarea este câte trupe rusești ar putea urma exemplul și ce se întâmplă cu războiul lui Putin dacă forțele sale din Kherson se topesc sau renunță la fel ca cele din Harkov și regiunea Donețk.
Rușii fug cu coada între picioare
Ofensiva de la Harkov, în urma căreia forțele ucrainene au recucerit mii de kilometri pătrați de teritoriu în doar câteva zile, a fost un succes uimitor. Se spune că forțele ucrainene ar fi recucerit luni încă 20 de localități, în timp ce forțele rusești abandonează porțiuni tot mai mari de teren ocupat și fug înapoi peste graniță. În curând, Ucraina, ale cărei forțe au ajuns deja la granița rusă în unele puncte, va amenința zonele deținute de Rusia de la prima invazie a lui Putin în Donbas în 2014.
Încă o dată, la fel ca atunci când au dejucat avansul inițial asupra Kievului în februarie și martie, comandanții ucraineni i-au făcut de râs pe ruși. Cotidianul The Guardian a relatat în weekend despre modul în care ofensiva de la Kherson, despre care se zvonea de mult timp și despre modul în care a fost prefigurată în mod repetat de oficialii ucraineni, a fost o „mare operațiune specială de dezinformare”, menită să îi atragă pe ruși să își consolideze pozițiile din jurul Khersonului. Odată ce acest lucru s-a întâmplat, Ucraina și-a lansat rachetele HIMARs nou achiziționate asupra podurilor de peste Nipru, tăind gruparea din Kherson de la întăriri și provizii.
Putin riscă să piardă Crimeea
Faptul că Kherson ar fi fost cap de listă pentru o contraofensivă era pe deplin credibil. Este cel mai mare oraș și singura capitală de provincie capturată de ruși în șase luni de război. Pentru ruși, era poarta de acces către portul Odessa, orașul cel mai râvnit de ruși. Pentru ucraineni, controlul Khersonului ar deschide calea spre Crimeea.
Crimeea a primit cea mai mare parte a apei din râul Dnieper din Ucraina prin canalul Crimeii de Nord până în 2014, când Moscova a anexat peninsula, iar autoritățile de la Kiev au blocat calea navigabilă. De atunci, Crimeea s-a confruntat cu grave penurii de apă, în special în timpul secetelor de vară. Blocarea canalului a afectat agricultura din peninsulă.
„Utilizarea comună a detașamentelor de raid și a trupelor aeropurtate în direcția Crimeei a asigurat ieșirea trupelor rusești în orașul Kherson”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov. „Acest lucru a făcut posibilă deblocarea canalului Crimeii de Nord și restabilirea aprovizionării cu apă a peninsulei Crimeea”, a completat el.
Comandamentul de Sud al Ucrainei a confirmat începerea ofensivei din Kherson la 29 august, dar a îndemnat oamenii să nu raporteze sau să speculeze cu privire la progresul acesteia din motive de „securitate operațională”. Pentru prima dată, jurnaliștilor le-a fost interzis accesul pe linia frontului.
Dar, deși ofensiva de la Kherson nu a fost chiar o „prefăcătorie” completă – luptele s-au intensificat -, adevărata acțiune era pe cale să se desfășoare la sute de kilometri distanță, unde o forță ucraineană bine înarmată și bine antrenată a lansat un asalt surpriză asupra liniilor rusești slab apărate, capturând orașe strategice cheie precum Balakliya, Kupiansk și Izium în decurs de câteva zile. Sute de ruși au fost uciși și se pare că mii de oameni au fost capturați în timpul asaltului.
The Washington Post a relatat luni cum forțele rusești furau mașini și biciclete pentru a scăpa, după ce mai întâi au furat haine civile pentru a păcăli echipele de drone ucrainene. „Pur și simplu au aruncat puștile pe jos”, a declarat Olena Matvienko, în Zaliznychnye, un sat de lângă Harkov capturat de ruși în primele zile ale războiului, dar din care au fugit panicați după ofensiva ucraineană.
„Au intrat în casele noastre pentru a lua haine, astfel încât dronele să nu-i vadă în uniforme. Ne-au luat bicicletele. Doi dintre ei au îndreptat pistoalele spre fostul meu soț până când acesta le-a dat cheile de la mașină”, a declarat Matvienko.
Prăbușirea Rusiei i-a aruncat în haos pe propagandiștii TV ai lui Putin și pe belicoși, nesiguri cine ar trebui să-și asume vina, iar Putin însuși refuză să recunoască criza.
