„Singura greșeală” făcută de Rusia și Belarus a fost „că nu am rezolvat această problemă în 2014-2015, când Ucraina nu avea armată și nu era pregătită”, a declarat dictatorul belarus Alexander Lukașenko.
În 2014, Rusia a invadat ilegal Crimeea și a anexat-o, iar luptătorii susținuți de Kremlin au cucerit teritorii în estul Ucrainei. Comentariile lui Lukașenko, care, potrivit Minskului, au fost făcute joi, în timpul unei întâlniri cu șefii agențiilor de securitate din Comunitatea Statelor Independente, formată din foste țări sovietice, indică faptul că Lukașenko a îmbrățișat pe deplin transformarea sa în marioneta președintelui rus Vladimir Putin.
Relația lui Lukașenko cu Putin
Lukașenko a avut o relație de dragoste-ură cu Putin de-a lungul celor aproape trei decenii de când se află la putere. Dar, după ce Kremlinul l-a ajutat să evite protestele masive de stradă în urma unor alegeri prezidențiale frauduloase în 2020, dictatorul belarus a trecut în totalitate la susținerea lui Putin, ajutând Moscova să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022 și acceptând să găzduiască arme nucleare rusești pe teritoriul țării sale.
Potrivit textului belarus al discursului lui Lukașenko de la Minsk, acesta a afirmat: „Am prevăzut acest lucru”, referindu-se la invazia rusă. Textul a continuat spunând că, dacă războiul nu ar fi început anul trecut, „ar fi început mâine, dar în condiții mai rele pentru Rusia și Belarus”.
Citându-l pe președintele belarus, comunicatul a afirmat că acesta a spus: „Singura greșeală pe care am făcut-o, probabil, este că nu am rezolvat această problemă în 2014-2015, când Ucraina nu avea armată. Am vrut să o rezolvăm pe cale pașnică. Ei, însă, au folosit acest timp pentru a dezvolta forțe armate pregătite de luptă”, citează Politico.
Arme nucleare pentru toată lumea
Președintele belarus a declarat că, dacă orice altă țară ar dori să se alăture unei uniuni Rusia-Belarus, ar putea exista „arme nucleare pentru toată lumea”. Rusia a avansat săptămâna trecută cu un plan de desfășurare de arme nucleare tactice în Belarus, în prima desfășurare de astfel de focoase nucleare în afara Rusiei de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, ceea ce a stârnit îngrijorarea în Occident.
Într-un interviu la televiziunea de stat rusă duminică seara târziu, Lukașenko a declarat că trebuie „înțeles din punct de vedere strategic” că Minskul și Moscova au o șansă unică de a se uni.
„Nimeni nu se opune ca Kazahstanul și alte țări să aibă aceleași relații strânse pe care le avem noi cu Federația Rusă”, a declarat Lukașenko. „Dacă cineva este îngrijorat… (atunci) este foarte simplu: alăturați-vă în statul de uniune al Belarusului și Rusiei. Asta e tot: vor exista arme nucleare pentru toată lumea”. El a adăugat că acesta este punctul său de vedere, nu și cel al Rusiei.
Kazahstanul refuză
Rusia și Belarus fac parte în mod oficial dintr-un Stat Unit, o uniune și o alianță fără frontiere între cele două foste republici sovietice. Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, a cărui națiune de 20 de milioane de locuitori are legături istorice strânse cu Moscova, dar a refuzat să recunoască anexarea de către Rusia a unor părți din Ucraina, a respins invitația lui Lukașenko de a se alătura uniunii.
„Am apreciat gluma sa”, a declarat Tokayev, citat de biroul său pe Telegram, adăugând că Kazahstanul este deja membru al unui bloc comercial mai larg condus de Rusia, Uniunea Economică Eurasiatică, astfel încât nu este necesară o integrare suplimentară.
„În ceea ce privește armele nucleare, nu avem nevoie de ele, deoarece am aderat la Tratatul de neproliferare nucleară și la Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare”, a spus el într-o remarcă care ar putea fi interpretată ca o înțepătură la adresa Moscovei și a Minskului.
„Rămânem angajați față de obligațiile noastre în cadrul acestor documente internaționale”, scrie Reuters.
