Infofinanciar > Lumea la zi > Aljazeera: Afganistanul revine la pedepse și execuții publice. Regimul de violență extremă al talibanilor
Lumea la zi

Aljazeera: Afganistanul revine la pedepse și execuții publice. Regimul de violență extremă al talibanilor

Aljazeera: Afganistanul revine la pedepse și execuții publice. Regimul de violență extremă al talibanilor
sursa foto Romania TV

La începutul lunii noiembrie, Sadaf*, o studentă în vârstă de 22 de ani, a fost acuzată de „crime morale” într-o provincie din nordul Afganistanului. Tânăra a fost judecată de către oficialii talibani locali, pentru că a vorbit cu un bărbat care nu era „mahramul” ei, un membru masculin al familiei.

De la preluarea controlului asupra Afganistanului în august 2021, talibanii au impus restricții tot mai dure asupra femeilor, inclusiv segregarea de gen în universități și în locuri publice, cum ar fi sălile de sport. Sadaf a declarat că întreaga ei familie nu a putut dormi în acea noapte, stând trează, rugându-se cu nerăbdare pentru soarta incertă cu care se confrunta.

„Nu știam care va fi pedeapsa mea și toată lumea se temea că m-ar putea ucide”, a declarat Sadaf pentru Al Jazeera. „Mă temeam că îmi vor ucide și familia. Mama mea s-a rugat ca problema să se rezolve doar cu biciuirea”, a spus ea.

Pedepse și execuții publice

Conducerea talibană a revenit la practici inumane, precum pedepsele și chiar execuțiile publice. Mulțimi s-au adunat pe terenuri publice și stadioane, unde cei acuzați de crime morale sunt pedepsiți prin biciuire. Miercuri, un bărbat a fost executat în public în provincia Farah.

„Estimez că până la 80 de persoane au fost biciuite de când am preluat controlul Afganistanului”, a declarat pentru Al Jazeera Abdul Rahim Rashid, șeful relațiilor cu presa la Curtea Supremă afgană.

„Bărbați și femei au fost biciuiți pentru diferite infracțiuni în Kabul, Logar, Laghman, Bamyan, Takhar și în alte câteva provincii”, a adăugat el.

Rapoartele privind pedepsele publice din ultimele săptămâni au readus în atenție amintirile legate de regimul dur al talibanilor din anii 1990, când condamnații erau lapidați și decapitări în public.

Inițial, talibanii au promis drepturile femeilor și libertatea presei, dar, după mai bine de 15 luni, noii conducători ai Afganistanului au revenit asupra acestor promisiuni. Liceele pentru fete sunt în continuare închise, femeile au fost scoase din locurile publice, iar presa liberă este aproape inexistentă.

Biroul Națiunilor Unite pentru drepturile omului a declarat că execuția din Farah, prima execuție publică de când talibanii au revenit la putere, a fost „îngrijorătoare” și a cerut „oprirea  imediat asupra oricăror alte execuții”. Dar presiunea internațională nu pare să-i fi făcut pe talibani să cedeze.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a scris joi pe Twitter că criticile internaționale arată că străinii „nu respectă credințele, legile și problemele interne ale musulmanilor, ceea ce reprezintă un amestec în afacerile interne ale țărilor și este condamnat”.

„Afganistanul este o țară islamică… ei au sacrificat foarte mult pentru implementarea legilor și sistemului islamic”, a declarat Mujahid.

Într-o declarație publică emisă la 14 noiembrie, Haibatullah Akhunzada, liderul suprem al talibanilor, a ordonat judecătorilor să aplice pe deplin aspecte ale interpretării dure a legii islamice a grupului, care include execuții publice, lapidare, biciuire și amputarea membrelor.

Acuzații pe nedrept

Sadaf, o studentă la drept islamic, a susținut că a fost acuzată pe nedrept și că i s-a refuzat un proces corect. Numele universității sale nu este publicat din motive de securitate.

„În urmă cu aproximativ o lună, am fost oprită de un lider taliban local în timp ce mă întorceam de la universitate. El a vrut să știe de ce am respins cererea în căsătorie a fiului său”, a declarat Sadaf, adăugând că același bărbat îl abordase pe tatăl ei de mai multe ori înainte.

„Dar le-am respins de fiecare dată, deoarece nu am vrut să mă căsătoresc cu un Talib [membru taliban]”, a spus ea.

„I-am spus că știu care sunt drepturile femeii în Islam, așa că, dacă nu vreau să mă căsătoresc cu fiul tău, nimeni nu mă poate forța să o fac. Acest lucru l-a înfuriat foarte tare și a început să mă insulte cu nume jignitoare.”

Tânăra de 22 de ani l-a acuzat pe liderul taliban că i-a înscenat o discuție cu un bărbat cu care nu era rudă, ceea ce este pedepsit de talibani ca fiind o crimă morală. „Le-a spus [judecătorilor] că m-a văzut vorbind cu un non-mahram; se referea la șoferul de taxi din care tocmai coborâsem.”

Rashid, responsabilul cu relațiile cu presa al Curții Supreme, a negat acuzațiile, spunând că nicio decizie a instanțelor nu este luată fără dovezi.

„Instanțele studiază dosarele, acuzatul este adus la curtea de apel și numai după ce se ia o mărturisire sau sunt prezentați martorii că se pronunță o hotărâre”, a declarat el.

Sadaf a declarat că vecinii ei au încercat să îl convingă pe Talib să o lase să plece, dar a fost în zadar. Un oficial taliban local l-a informat ulterior pe tatăl ei că a fost găsită vinovată. Ea nu a fost reprezentată de un avocat, iar verdictul a fost anunțat în absența ei.

„Ei [judecătorii talibani] mi-au spus că voi fi iertată dacă mă voi căsători cu fiul lui Talib, dar am refuzat. Mai degrabă aș fi murit decât să mă căsătoresc cu el.

„Mama mea a încercat să mă convingă, dar tatăl meu a rămas alături de mine, spunând „e mai bine ca fiica mea să moară o dată decât să moară în fiecare zi”.”

Legitimitatea proceselor talibane

În noaptea dinaintea aplicării pedepsei, familia lui Sadaf a recitat Coranul și s-a rugat pentru siguranța ei.

„Mi-am îmbrățișat frații, mi-am sărutat mama și i-am cerut iertare. Și i-am spus tatălui meu că, dacă mi se întâmplă ceva, să rămână puternic și să părăsească această provincie”, a declarat Sadaf înainte de a pleca spre o moschee locală.

Vecinii ei, liderii talibani, inclusiv cel care a lansat acuzația împotriva ei, se adunaseră pentru pedeapsă. S-a ordonat ca ea să fie biciuită în public.

„Au stat în cerc în jurul meu. Mi-au legat mâinile și mi s-a spus să nu țip, deoarece bărbații nu ar trebui să audă vocea femeilor. Apoi am fost biciuită, în timp ce tatăl meu stătea în fața mea implorându-l pe Talib să mă ierte, cerându-le scuze pentru o crimă pe care nu am comis-o”, a spus ea.

Sadaf a fost biciuită de aproximativ 30 de ori înainte de a leșina. Ea nu își amintește cum a fost mutată înapoi în casa ei.

Organizațiile pentru drepturile omului își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de cazuri de biciuiri publice și alte pedepse brutale în Afganistan.

„Biciuirea publică a femeilor și bărbaților este o revenire crudă și șocantă la practicile dure și inumane ale talibanilor. Aceasta încalcă interzicerea absolută a torturii și a altor tratamente violente în conformitate cu dreptul internațional și nu ar trebui să fie efectuată în nicio circumstanță”, a declarat pentru Al Jazeera Samira Hamidi, activistă afgană și responsabil de campania Amnesty International pentru Asia de Sud.

ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la procesele în care un acuzat este adesea arestat, judecat, condamnat și pedepsit, toate în aceeași zi. Hamidi a spus că a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la legitimitatea unor astfel de procese, desfășurate în absența unui sistem judiciar funcțional.

„Lipsa de căi de apărare pentru cei arestați – cum ar fi accesul la avocați, mecanisme juridice formale și procese în instanță – le-a permis talibanilor să își reimpună justiția notorie, folosind ca instrument interpretarea lor a legii islamice, legea sharia.

„Astfel, legitimitatea unor astfel de practici degradante și inumane iese din discuție, iar utilizarea violenței și a relelor tratamente nu este justificabilă.”

O societate profund patriarhală

Pentru femeile dintr-o societate profund patriarhală, cum este Afganistanul, astfel de pedepse pot avea un efect mult mai profund decât biciuirea în sine. „Faptul că o femeie este biciuită în public reprezintă, din punct de vedere cultural, o amenințare directă și pentru viața lor”, a declarat Hamidi.

„Aceste femei riscă nu doar să își piardă respectul social, ci sunt, de asemenea, vulnerabile la violența domestică și la rele tratamente din partea familiilor lor. Ele vor fi judecate, concediate și își pot pierde chiar viața pentru că și-au făcut de rușine familia și societatea”, a mai spus ea.

Cazuri precum cel al lui Sadaf evidențiază măsura în care drepturile femeilor s-au deteriorat în mod constant în Afganistan. Femeile continuă să piardă accesul la drepturile juridice, politice și sociale pe care și le-au asigurat în ultimii 20 de ani, de când talibanii au fost răsturnați în 2001.

Richard Bennett, reporterul special al ONU pentru Afganistan, a numit această țară „cea mai rea țară din lume pentru a fi femeie sau fată”, în timp ce își prezenta concluziile în fața comisiei Adunării Generale în octombrie.

În cazul lui Sadaf, biciuirile au fost departe de a fi sfârșitul calvarului ei. Familia ei a continuat să se confrunte cu presiuni din partea liderului taliban pentru a o căsători cu fiul său.

„Tatăl meu ne-a cumpărat ceva timp. I-a spus lui Talib că va aranja căsătoria, dar a cerut să aștepte câteva săptămâni pentru ca rănile de pe corpul meu să se vindece. În acest timp, el a aranjat evadarea noastră”, a declarat ea.

Cu ajutorul unor prieteni, familia ei a fugit cu o mașină, în toiul nopții, într-o altă provincie, unde au rămas ascunși, confruntându-se cu un viitor incert.

„Nu știm pentru cât timp putem rămâne pe fugă, dar trebuie să găsim o cale de scăpare. Afganistanul a devenit o mare închisoare în care talibanii îți pot aplica orice pedeapsă fără motiv”, a declarat Sadaf din ascunzătoarea ei din Afganistan.

*Numele lui Sadaf a fost schimbat pentru siguranța acesteia și pentru a evite posibile represalii asupra sa și a familiei sale.