În ceea ce privește menținerea cadrului actual de reglementare pentru exercitarea profesiei de expert contabil și respingerea modificărilor propuse în proiectul legislativ B398/2023, înregistrat la Senatul României de către parlamentarii USR, CECCAR aduce în discuție următoarele argumente care clarifică necesitatea vitală a menținerii reglementărilor curente în domeniul prestării serviciilor contabile.
Aceste reglementări joacă un rol esențial în garantarea calității și, important de subliniat, nu au ca scop constituirea unei bariere care să afecteze concurența sau să restricționeze accesul operatorilor economici pe această piață.
Impact asupra reglementării profesiei de expert contabil
Conform propunerii legislative B398/2023, se reglementează două aspecte cheie în legătură cu pierderea controlului asupra activității profesionale desfășurate prin intermediul societăților:
Aceasta implică reglementarea activității financiar-contabile ca fiind de utilitate publică, fiind supusă dispozițiilor Legii nr. 82/1991. Totodată, activitatea exercitată de către experții contabili este considerată a fi de interes public. Este necesară clarificarea modului corect de interpretare a prevederilor legale din Ordonanța de Urgență nr. 65/1994 privind structura capitalului și administrarea societății, pentru a înțelege cum se stabilește răspunderea expertului contabil pentru activitatea desfășurată.
Strategia ANAF pentru creșterea conformității fiscale voluntare acordă o importanță deosebită datelor din sistemele de contabilitate. În acest context, în România a fost implementat Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), care reprezintă un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile între societăți/organizații și autoritățile fiscale.
În fapt, propunerea legislativă B398/2023
a. dereglementează profesia de expert contabil ca profesie liberală prin pierderea controlului asupra activității profesionale desfășurate prin intermediul societăților
b. creează o situație de concurență neloială pentru liber-profesioniștii din România pe piața globală, prin lipsirea de efecte juridice doar pe teritoriul național a prevederilor Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale – legislația specială în materia profesiilor reglementate, respectiv cea de expert contabil -, invocându-se, în mod eronat, doar prevederile legislației generale – Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne.
2. Referitor la pierderea controlului asupra activității profesionale desfășurate prin intermediul societăților, conform propunerii legislative B398/2023, aceasta se realizează pe cele două paliere:
a. Controlul real al societății – eliminarea condiției ca acțiunile sau părțile sociale să fie
deținute de experți contabili;
b. Controlul asupra administrării activității – eliminarea condiției ca majoritatea în structura
de administrare să fie deținută de către experții contabili; Pentru a „consolida” pierderea controlului de către experții contabili, se prevede, de asemenea, eliminarea:
• obligației obținerii avizului de principiu de la organismul profesional care să verifice îndeplinirea condițiilor de constituire a societății;
• obligației ca distribuirea beneficiilor și a pierderilor conform aportului la capitalul social
(beneficiarul real).
3. Activitatea financiar-contabilă este o activitate de utilitate publică, fiind reglementată de Legea nr. 82/1991. Totodată, activitatea desfășurată de către un expert contabil este de interes public. Pentru a înțelege corect modul de interpretare a prevederilor legale ale OG nr. 65/1994 referitoare la structura capitalului și la administrarea societății, trebuie clarificată natura răspunderii expertului contabil pentru activitatea desfășurată. Astfel, expertul contabil răspunde:
a. față de clientul său, conform prevederilor contractului de prestări servicii;
b. față de organismul profesional CECCAR pentru respectarea normelor cu caracter profesional emise de acesta, precum și a prevederilor Codului etic al profesionistului contabil (OG nr. 65/1994);
c. față de autoritățile statului pentru conformarea la legislația incidentă în domeniul financiar-contabil (Legea nr. 82/1991).
4. Strategia ANAF de creștere a gradului de conformare fiscală voluntară pune accent pe datele din sistemele de contabilitate. În acest sens, în România a fost implementat Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile între societăți/organizații și autoritățile fiscale. Acest standard a fost conceput de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 2005, iar de atunci a suferit o serie de perfecționări. Fișierul SAF-T poate aduce numeroase beneficii contribuabililor, dar acestea sunt condiționate de calitatea datelor din sistemele contabile, iar această calitate, la rândul ei, depinde de profesionalismul, etica și independența celor care generează datele, respectiv liber-profesioniștii contabili.
Structură standardizată
Fișierul SAF-T reprezintă o structură standardizată a informațiilor relevante pentru controalele fiscale, are ca scop reducerea costului conformării pentru societăți și va contribui la asigurarea echității în derularea activităților economice, precum și la îmbunătățirea conformării fiscale voluntare prin reducerea efortului ambelor părți în ceea ce privește alocarea resurselor umane și materiale pentru verificările fiscale.
5. Legea nr. 82/1991 prevede două posibilități pentru conformarea privind modul de conducere și ținere a contabilității:
a. Printr-o structură proprie, în care este angajat un economist care se supune rigorilor Codului muncii – în această situație, controlul activității financiar-contabile este asigurat de administratori. Dependența ca angajat este la un nivel ridicat, impusă de prevederile Codului muncii – evaluarea activității în funcție de standardele de performanță stabilite de acționari prin intermediul administratorilor pe care îi numește, fișa de post, regulament intern etc. Practic, angajatul nu are libertatea organizării activității sale profesionale. În aceste condiții, administratorul preia răspunderea pentru conformarea societății la legislația incidentă;
b. Prin externalizare către un expert contabil care poate să-și desfășoare activitatea profesională individual sau prin societate – în această situație, controlul activității financiar-contabile este asigurat de expertul contabil/societatea de expertiză contabilă reprezentată prin expertul contabil, care preia și răspunderea pentru conformarea la legislația incidentă. După cum se poate observa, antreprenorul poate decide între cele două forme de organizare a ținerii și conducerii contabilității, fapt care asigură o concurență pe această piață.
6. OG nr. 65/1994 reglementează profesiile de expert contabil și de contabil autorizat. Acestea, prin modul de reglementare, fac parte din cadrul profesiilor liberale. OG nr. 65/1994 oferă posibilitatea ca cele două categorii de liber-profesioniști să-și desfășoare activitatea atât individual, cât și prin intermediul unor societăți. În fapt, se observă că elementul esențial care acordă dreptul de exercitare a profesiei îl constituie deținerea calității de expert contabil de către profesionist, persoană fizică. Deci, în mod evident, societatea este doar un vehicul prin intermediul căruia se desfășoară activitatea, forma juridică de organizare a acesteia însă nu trebuie să afecteze independența profesionistului.
În caz contrar, oricine deține un capital ar putea desfășura o activitate reglementată, fără a obține calificarea necesară care să garanteze gradul de profesionalism, calitatea serviciilor și confidențialitatea relațiilor cu clientul, fapt care ar goli de conținut calificarea în sine și care ar conduce, în esență, la dereglementarea profesiei.
Afectarea independenței expertului contabil prin pierderea controlului asupra activității profesionale
7. Având în vedere cele menționate ante, în mod evident se impune existența unei independențe a prestatorului față de client, chiar dacă aceasta este una relativă, dar și față de deținătorii capitalului și administratori. Lipsa controlului real asupra sistemului decizional în cazul în care profesionistul decide să-și exercite activitatea prin intermediul unei societăți ar afecta în mod evident independența expertului contabil. Astfel, prin pârghiile legale oferite de prevederile Legii nr. 31/1990, deținătorii capitalului pot influența independența expertului contabil, având în vedere că se introduce un nou nivel al subordonării și răspunderii, respectiv față de deținătorii capitalului și față de administratorii societății. Or, afectarea independenței ar atrage în mod evident o încălcare a prevederilor Codului etic al profesioniștilor contabili, bazat pe Codul etic IFAC.
Pe de altă parte, răspunderea profesională față de organismul profesional nu poate fi atrasă decât față de expertul contabil, membru CECCAR. În aceste condiții, eliminarea controlului societății exercitat de către experții contabili ar distorsiona piața, întrucât unii ar avea de îndeplinit obligația respectării normelor profesionale elaborate de organismul profesional, a Codului etic și dezvoltării profesionale continue menite să asigure calitatea serviciilor profesionale prestate, în timp ce alții nu ar avea astfel de obligații. În aceste condiții, nu se mai poate vorbi despre o piață concurențială, având în vedere că pentru actorii din piață nu se aplică aceleași condiții, o anumită categorie fiind „avantajată”.
8. De altfel, o caracteristică esențială a serviciilor profesionale constă în faptul că beneficiarii și clienții pot avea încredere că serviciile sunt prestate prin asumarea răspunderii proprii, pe baza competențelor profesionale și independent de interese externe. În cadrul Avizului Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020” (aviz din proprie inițiativă) se precizează că „prestarea de servicii din sfera profesiilor liberale se caracterizează printr-o asimetrie a informațiilor de care dispun, pe de o parte, cei care prestează serviciile, și, pe de altă parte, beneficiarii acestora. Serviciile abordează aspecte existențiale, de sănătate, juridice sau probleme economice vitale. Prestatorul de servicii trebuie, prin urmare, să corespundă unor cerințe profesionale și etice de cel mai înalt nivel”.
De asemenea, se precizează că „prestarea de servicii din sfera profesiilor liberale implică adesea un risc deosebit pentru interesele juridice personale ale beneficiarului. Acest potențial de riscuri impune necesitatea de a reglementa accesul la profesiile liberale și de a impune cerințe stricte pentru autorizarea practicării lor. Reglementarea se referă la formare, dar și la alte caracteristici personale precum reputația, controlul de sănătate și angajamentul de a nu desfășura simultan alte activități incompatibile.
La nivelul UE, această cerință este acoperită în mod corespunzător prin directiva Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și prin acte legislative specifice, cum ar fi directiva privind auditul statutar. Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate stabilește condiții similare privind deținerea în majoritate a capitalului social și structurii de administrare de către profesioniști”. În mod evident, logica acestei directive s-a bazat și pe prevederile Codului etic al profesionistului contabil, emis de IFAC, aplicabil și pentru serviciile de audit statutar.
9. Potrivit Manifestului de la Roma, profesiile liberale prestează servicii intelectuale pe baza unor calificări și competențe profesionale speciale. Aceste servicii se caracterizează printr-un element personal și sunt prestate în baza unei relații de încredere. Liber-profesioniștii își desfășoară activitatea autonom, pe proprie răspundere și în mod independent. Se remarcă prin etica profesională și servesc atât intereselor specifice ale beneficiarilor serviciilor lor, cât și interesului general, intrând sub incidența unui sistem de organizare profesională și de control.
10. Nu întâmplător, reglementări similare cu cele existente în legislația actuală din România se pot întâlni la nivel global, în state ca Franța, Italia, Belgia, Germania, SUA, Canada, Australia, Japonia etc. De altfel, coincidență sau nu, toate aceste state care au reglementată profesia contabilă fac parte dintre statele cu cele mai puternice economii la nivel mondial.
11. Spre exemplu, modul în care este reglementată exercitarea profesiei echivalente celei de expert contabil, în SUA, poate fi consultat prin accesarea link-ului
https://us.aicpa.org/content/dam/aicpa/advocacy/state/statecontactinfo/uaa/downloadabledoc
12. În consecință, independența exercitării activității profesionale și asumarea responsabilității constituie o bază importantă pentru o relație de încredere între client, liber-profesionist și autorități. Iar aceste două principii sunt respectate de forma actuală a legislației.
13. Modificările propuse introduc un nou prestator de servicii financiar-contabile: societățile care NU sunt controlate de experții contabili și care, în consecință, NU au răspundere profesională. Deși se poate admite că, în lipsa unor astfel de prevederi care impun controlul societăților și al activității de către experții contabili, numărul prestatorilor de servicii ar putea crește, cu efecte asupra concurenței, trebuie avute în vedere riscurile asupra securității afacerilor, dar și asupra conformării fiscale voluntare pe care le implică eliminarea prevederii analizate, așa cum au fost detaliate anterior. În mod evident, aceste societăți vor pune accentul pe maximizarea rezultatelor comerciale, în detrimentul celor profesionale.
Totodată, această dereglementare induce un risc major pentru securitatea afacerilor, dar și a economiei, având în vedere că prin efectul Legii nr. 82/1991 s-ar acorda răspunderea pentru conformarea la legislația financiar-contabilă unor societăți pentru care nu există nicio formă de control profesional, nefiind controlate de experți contabili. Toate acestea creează premisele apariției unor scheme de fraudă financiară și evaziune fiscală care vor pune la adăpost inițiatorii infracțiunilor prin transmiterea responsabilității către terțe societăți, care nu au răspundere profesională.
Crearea unei situații de concurență neloială pentru liber-profesioniștii din România pe piața europeană
14. Pentru a motiva discriminarea experților contabili din România pe piața globală, sunt invocate în mod eronat prevederile legislației generale – Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, deși în speță sunt aplicate prevederile Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale –, legislația specială în materia profesiilor reglementate, respectiv cea de expert contabil. Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne prevede în mod expres, la art. 17, că art. 16 (Libertatea de a presta servicii) NU SE APLICĂ în cazul prevăzut la alin. 6 – „domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE și nici cerințelor din statul membru unde se prestează serviciul care rezervă o activitate unei anumite profesii”.
Profesia de expert contabil/contabil autorizat se încadrează în prevederile alin. 6. În fapt, prin modificările propuse, se elimină obligativitatea recunoașterii în România a calificării de expert contabil obținute în alt stat membru, sau într-un stat terț pentru a putea desfășura servicii financiar-contabile, în timp ce liber-profesioniștii din România au accesul restricționat pe piețele în care profesia este reglementată, sub condiția recunoașterii calificării. În mod evident, propunerea legislativă NU are menirea de a favoriza libera concurență și nici de a dezvolta profesia contabilă în România, atât timp cat se impun condiții inegale între actorii din piață, dat fiind că azi piața este una globală.
15. Legislația actuală NU împiedică investitorii terți să investească în astfel de societăți de expertiză contabilă și să fie implicați în managementul acestor societăți, așa cum se reține în mod eronat în motivarea propunerii legislative, ci împiedică deținerea controlului asupra acestor activități desfășurate de aceste structuri, dat fiind că acestea desfășoară activități cu caracter profesional specifice unei profesii liberale – care prin natura lor presupun deținerea unor calificări profesionale.
Mai mult decât atât, legislația actuală NU obstrucționează accesul pe piața serviciilor niciunei persoane, impunând doar condiția obținerii calificării de expert contabil, necesară garantării ca prestatorul de servicii să corespundă unor cerințe profesionale și etice de cel mai înalt nivel. Orice persoană care demonstrează, pe parcursul programului de stagiu și prin promovarea examenului de aptitudini, că răspunde cerințelor profesionale și etice poate exercita profesia de expert contabil. Programul de stagiu, precum și examenul de aptitudini sunt organizate în conformitate cu standardele internaționale de educație emise de IFAC, aplicabile la nivel global în certificarea liber-profesioniștilor contabili.
16. Mai mult, motivarea modificărilor propuse se bazează pe o ipoteză eronată. În fapt, se bazează pe comparația cu legislația în domeniul medical. Or, într-un cabinet medical, actul medical nu poate fi prestat decât de către un medic, înscris în Colegiul medicilor, în timp ce pentru o societate autorizată de expertiză contabilă legea NU impune ca angajații care prestează servicii contabile să dețină calificarea de expert contabil, ci activitatea ca angajat poate fi prestată de orice absolvent de studii superioare în domeniul economic, răspunderea profesională revenind experților contabili care controlează societatea.
Mai mult, sectorul medical este intensiv în tehnologie hard și software – investiții mari, în sectorul contabil, investițiile sunt cu precădere în soft și NU sunt de mare valoare. De altfel, această realitate este recunoscută chiar de către inițiatorii propunerii legislative, care afirmă în cadrul Secțiunii a 2-a – Motivul emiterii actului normativ – 2. Schimbări preconizate: „Având în vedere că în cadrul societăților de servicii profesionale contribuția în muncă a asociaților este mai importantă decât participarea la capital (…)”. Așadar, comparația celor două situații nu are relevanță raportat atât la legislația națională, cât și la cea europeană, concluziile analizei fiind, în consecință, viciate.
17. În realitate, în România piața serviciilor contabile este o piață concurențială, fapt relevat chiar de studiul realizat de Consiliul Concurenței și demonstrat de CECCAR pe baza datelor statistice.
18. În susținerea celor menționate anterior, se poate invoca analiza pieței de servicii contabile atât la nivel național, cât și la nivel județean. Această analiză reliefează faptul că:
a. nu există o concentrare a pieței serviciilor financiar-contabile, aceasta fiind o piață
concurențială, cu mulți actori implicați;
b. nu există o restrângere a concurenței pe piață, ci doar impunerea condiției deținerii
unei calificări profesionale pentru a putea desfășura aceste activități. În fapt, legislația
europeană acordă statelor membre UE dreptul de a reglementa anumite activități.
Totodată, legislația europeană asigură și cadrul legal care permite libera prestație a
serviciilor furnizate de profesioniști în cadrul UE prin mecanismul recunoașterii
calificărilor impus de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale;
c. nu există nicio limitare a numărului de profesioniști care pot obține calificarea de expert
contabil/contabil autorizat, singura condiție fiind de ordin profesional, respectiv
parcurgerea stagiului profesional și promovarea examenului de aptitudini;
d. nu există nicio reglementare care să afecteze nivelul prețurilor practicate. Mai mult
decât atât, prețurile practicate în domeniul serviciilor financiar-contabile sunt unele
dintre cele mai mici în comparație cu alte profesii reglementate din România (audit, avocat, notar etc.)
Propunerea legislativă și impactul asupra profesiei contabile
În concluzie, propunerea legislativă analizată, în ciuda argumentelor prezentate în favoarea ei, nu aduce soluții semnificative pentru a remedia presupusele disfuncționalități ale pieței și nici nu contribuie în mod clar la îmbunătățirea calității serviciilor oferite sau eficientizarea costurilor, așa cum susțin inițiatorii săi. Mai degrabă, această propunere pare să ofere o justificare superficială pentru inițiativele care ar putea duce la pierderea independenței profesiei, având drept rezultat excluderea acesteia din categoria profesii liberale.
În conformitate cu perspectivele Patronatului Serviciilor Private din România, așa cum sunt prezentate în cadrul studiului „Profesioniștii liberali în România de mâine”, nu ar trebui să se impună o formă legală de reglementare a sectorului profesiei liberale care ar putea limita capacitatea profesioniștilor liberali de a-și menține integritatea etică și deontologică.
De asemenea, jurisprudența Uniunii Europene clarifică că statele membre pot impune restricții referitoare la deținerea și administrarea unei entități economice de către profesioniștii liberali, atâta timp cât aceste restricții sunt justificate de obiectivele legate de interesul public și au un impact semnificativ economic și social.
Având în vedere că statele membre au un anumit grad de libertate în evaluarea riscurilor și situațiilor specifice, se poate argumenta că există temeiuri pentru ca statul român să considere că prevederile legale ce își propun să asigure independența experților contabili ar putea să nu fie respectate în practică. Aceasta se datorează posibilității ca neprofesioniștii care controlează și administrează societăți să urmărească în principal obținerea de profit, subminând astfel independența și integritatea datelor și informațiilor financiare raportate de experții contabili.
Se subliniază importanța deosebită a acurateței datelor și informațiilor financiare raportate de experții contabili, atât în interiorul societăților pentru decizii manageriale, cât și în exterior pentru părțile interesate. Implementarea Fișierului Standard de Control Fiscal (SAF-T) conferă o dimensiune esențială datelor contabile în contextul conformității fiscale voluntare, conform ceccar.ro.
