Un deceniu de întuneric, temperaturi sub zero grade și foamete pentru miliarde de oameni, cam așa s-ar defini fenomenul iernii nucleare, un subiect din ce în ce mai dezbătut în rândul oamenilor de știință care atrag deja atenția asupra acestei amenințări.
Iarna nucleară este un termen ce face referire, la nivel global, la clima și mediul înconjurător în urma unui atac nuclear sau a unui război nuclear. Conform teoriei științifice a iernii nucleare, detonările de arme nucleare pot provoca ravagii considerabilă căci prin folosirea acestora se aruncă cantități extrem de mari de materiale și substanțe în stratosferă.
În cele din urmă, acestea blochează o mare parte din lumina Soarelui, timp de până la un deceniu, provocând scăderi masive ale temperaturii la nivel global, pierderi masive de recolte și foamete pe scară largă. Combinate cu radiațiile, aceste efecte în lanț ar face ca alte milioane de oameni să piară în urma unui război nuclear, chiar dacă se află departe de zona de explozie.
Un subiect științifico-fantastic, posibil acum
De la „Threads” la „The Day After”, iarna nucleară a fost descrisă de ani de zile în blockbusterele științifico-fantastice. Dar cum ar fi cu adevărat urmările cataclismice ale unui atac nuclear? Fumul de la incendiile declanșate de armele nucleare s-ar ridica în atmosferă, blocând Soarele. Întunericul perpetuu care ar rezulta ar însemna temperaturi de îngheț și pierderea recoltelor, urmate de foamete în masă.
Deși sună foarte mult ca un scenariu fictiv, un expert descrie o iarnă nucleară ca fiind un risc real și „îngrozitor de contemporan” din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta urmează sfaturile științifice despre cum să supraviețuiești cel mai bine unui atac nuclear, după ce Putin a făcut o serie de amenințări de acest gen de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, anul trecut în luna februarie.
Noua cercetare a fost condusă de Paul Ingram, un academician de la Centrul pentru Studiul Riscului Existențial (CSER) al Universității Cambridge. El consideră că publicul trebuie să fie educat cu privire la efectele climatice pe termen lung ale unui război nuclear „având în vedere riscul actual”, cel mai ridicat din ultimele decenii.
Amenințarea iernii nucleare
În prezent, puțina conștientizare a iernii nucleare în rândul publicului este în principal un reziduu al Războiului Rece din secolul XX, când tensiunile dintre SUA și Rusia au escaladat. „Există multe modalități de a crește gradul de conștientizare, de la raportarea studiilor care aprofundează înțelegerea amenințării, până la explorarea narativă culturală prin filme, piese de teatru și cărți”, a declarat Ingram pentru DailyMail.
„Bineînțeles că putem trece prin viață preferând să nu știm despre cele mai rele scenarii, să fim optimiști, dar există lucruri pe care le putem face în mod colectiv pentru a gestiona și a atenua riscurile, iar pentru aceasta este nevoie ca publicul să se implice. Ideile despre iarna nucleară sunt preponderent o amintire persistentă, ca și cum ar fi mai degrabă o istorie, decât un risc îngrozitor din contemporan”.
Pentru cercetarea sa, publicată pe site-ul CSER, Ingram a realizat un sondaj online în ianuarie 2023, la care au participat 3.000 de persoane, jumătate în Marea Britanie și jumătate în SUA. Participanții au trebuit să se autoevalueze pe o scală variabilă cu privire la informațiile pe care le dețin despre iarna nucleară și dacă au auzit despre aceasta din mass-media, din studii academice recente sau chiar din amintirile din anii 1980, pentru cei mai în vârstă.
Populația trebuie să știe, să fie informată
Această perioadă poate fi privită acum ca o „epocă de aur” a conștientizării nucleare. Îngrijorător este faptul că Ingram a constatat că doar 1,6% din britanici și 5,2% din americani au auzit despre iarna nucleară în studiile academice recente. Între timp, 3,2% în Marea Britanie și 7,5% în SUA au declarat că au auzit despre aceasta din mass-media sau din cultura contemporană, în timp ce 5,4% în Marea Britanie și 9% în SUA și-au amintit de cele întâmplate în anii 1980.
Răspunsurile la fiecare dintre aceste trei întrebări nu se exclud reciproc, unii participanți afirmând că știu despre iarna nucleară din două sau trei surse diferite. Cu toate acestea, în general, gradul de conștientizare a publicului este extrem de scăzut. „Există o nevoie urgentă de educație publică în toate statele cu arme nucleare. Trebuie să reducem în mod colectiv tentația pe care liderii statelor înarmate nuclear ar putea să o aibă de a amenința sau chiar de a folosi astfel de arme în sprijinul unor operațiuni militare”, mai spune Ingram.
Cercetarea a măsurat, de asemenea, sprijinul în Marea Britanie și SUA pentru represaliile occidentale în cazul unei explozii nucleare, care ar putea face diferența între un atac nuclear unic și o serie de atacuri continue care să ducă la o iarnă nucleară. Tuturor participanților li s-au prezentat știri fictive din viitorul apropiat (datate iulie 2023) care transmiteau informații despre atacuri nucleare ale Rusiei asupra Ucrainei și viceversa.
Reprezentare grafică realizată de Paul Ingram a unui atac nuclear și a efectelor sale (sursă foto: DailyMail)
Cum ar suna o știre privind un atac nuclear
Unul dintre aceste rapoarte fictive suna astfel: „Rusia a detonat trei arme nucleare deasupra Ucrainei puțin după ora 09:00 EEST în această dimineață. Numărul victimelor imediate este estimat la cel puțin 15.000 de morți, militari și civili.
„Se crede că fiecare explozie a fost de aproximativ 15 kilotone, cu o putere similară cu cea folosită împotriva Hiroshimei”.
„Cercetarea noastră a arătat că, atunci când publicul este conștient de riscurile globale, este mai puțin probabil să sprijine toate aceste amenințări nucleare”, a declarat Ingram.
