Conform unei noi propuneri legislative menite să sporească gradul de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări, aruncarea molozului în containerele destinate deșeurilor menajere sau efectuarea lucrărilor de construcție/demolare fără a avea un plan de gestionare a deșeurilor corespunzător pot atrage amenzi considerabile de până la 30.000 de lei.
Prin introducerea noilor reguli, se propune ca România să recicleze cel puțin 70% din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări, utilizându-le în proiecte de infrastructură sau construcții civile. Propunerea legislativă, depusă săptămâna trecută în fața senatorilor, este inițiată de cinci parlamentari ai USR și beneficiază de susținerea a aproape 20 de colegi din același partid.
Scopul acestei inițiative este de a crea un cadru legislativ care să îmbunătățească administrarea deșeurilor din construcții și demolări (DCD – „deşeuri din construcții, renovare, reabilitare, reparații, demolări de construcții civile, construcții industriale, structuri, utilități, infrastructură de transport şi activități de dragare și desalinizare”).
Inițiatorii consideră că, în ciuda adoptării celor mai importante modificări în cadrul Directivei-cadru privind deșeurile prin Ordonanța de Urgență 92/2021, care a înlocuit Legea deșeurilor 211/2011, este esențial să se stabilească un cadru legislativ distinct pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor din construcții și demolări.
Ce deșeuri sunt precizate în legislație
De asemenea, inițiativa va promova o reciclare mai eficientă a deșeurilor din construcții și demolări, încurajând reutilizarea componentelor și a materialelor rezultate din tratarea acestora, conform expunerii de motive însoțitoare a proiectului. În plus, prin creșterea gradului de valorificare și reciclare, precum și prin reducerea abandonului de moloz, se va diminua impactul negativ asupra mediului.
Deşeurile generate din construcții și demolări nu se limitează doar la reziduurile provenite din lucrările de amenajare interioară, construcție și demolare a clădirilor, cum ar fi cimentul, cărămizile, ţiglele, ceramica, roci, ipsosul, plasticul, metalul, fonta, lemnul, sticla, resturile de tâmplărie, cablurile, soluțiile de lăcuit/vopsit/izolante, materialele de construcții cu termen de valabilitate expirat etc.
Acestea includ și materialele rezultate din construcția și întreținerea drumurilor, precum smoala, nisipul, pietrișul, bitumul, piatra de construcții, substanțele gudronate, substanțele cu lianți bituminoși sau hidraulici, covorul asfaltic, precum și materialele excavate în timpul activităților de construire, dezafectare, dragare sau decontaminare, cum ar fi solul, pietrișul, argila, nisipul, rociile și resturile vegetale.
Amenzi usturătoare
Inițiatorii proiectului propun introducerea unui sistem de amenzi semnificative pentru încălcarea prevederilor noii legi. De exemplu, conform propunerii, este interzisă depozitarea deșeurilor provenite din activitatea de construcție/demolare în containerele sau recipientele destinate deșeurilor menajere, iar nerespectarea acestei prevederi va fi considerată o contravenție. Persoanele fizice care încalcă această regulă pot primi o amendă cuprinsă între 15.000 de lei și 20.000 de lei, în timp ce persoanele juridice pot fi sancționate cu o amendă între 25.000 de lei și 30.000 de lei.
Se propun aceleași amenzi și în cazul în care se emite o autorizație de construcție/demolare fără un plan de gestionare a deșeurilor. Potrivit propunerii legislative, titularii autorizațiilor de construcție sau demolare care nu solicită soluții pentru reutilizarea sau valorificarea molozului și a deșeurilor de construcții pot fi sancționați cu amenzi între 2.000 și 5.000 de lei în cazul persoanelor fizice, și între 5.000 și 10.000 de lei în cazul persoanelor juridice.
