Inflația este încă mai mare decât procentul de 2% pe care îl urmărește Rezerva Federală. Și poate că acest lucru este în regulă. Însă americanii urăsc inflația.
Factorii de decizie ai Fed sunt pregătiți ca miercuri să lase rata de referință a fondurilor federale la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Iar inflația este cel mai important motiv.
Măsura preferată de către aceștia a prețurilor de consum a crescut în aprilie cu 2,7% față de anul precedent. Acest lucru marchează o îmbunătățire față de aprilie 2023, când a crescut cu 4,4%. Dar tot nu arată tipul de progres pe care investitorii îl sperau la începutul anului. Când au pariat că Fed va reduce până acum.
Inflația înainte de pandemie
Înainte de pandemie, inflația ridicată ar fi părut multor economiști o problemă de înaltă clasă.
Inflația scăzută, ratele extrem de scăzute ale dobânzilor și redresarea economică timidă care a urmat crizei financiare din 2008 i-au determinat pe unii economiști proeminenți să facă presiuni pentru o rată țintă a inflației mult mai mare de 2%.
Problema, așa cum o vedeau ei, era că rata naturală reală a dobânzii scăzuse. Aceasta a pus economia într-o situație periculoasă. În cazul unei recesiuni, Fed nu avea prea multe posibilități de a reduce ratele înainte de a ajunge la zero. Această problemă a „limitei inferioare zero” a însemnat că Fed va trebui să apeleze la modalități mai puțin puternice de stimulare a economiei. Cum ar fi achizițiile de active. Ca urmare, redresarea economică ar fi fost oprită. Iar milioane de lucrători ar fi fost din nou aruncați în perioade lungi de șomaj.
Înainte de pandemie, Jón Steinsson, economist la Universitatea din California, Berkeley, era favorabil ideii de a stabili o țintă de inflație mai ridicată. Acum nu mai este, iar motivul este simplu. El a ajuns să realizeze că americanii detestă ceea ce economiștii ca el considerau a fi cantități relativ modeste de inflație.
„Cred că ar trebui să fim umili”, a spus Steinsson. „Este foarte posibil ca oamenii să urască inflația dintr-un motiv bun și valabil. Este foarte plauzibil ca noi să nu fi avut cu adevărat mult succes în modelarea și articularea acestor costuri.”
Americanii urăsc inflația
Un sondaj recent realizat de economistul Stefanie Stantcheva de la Universitatea Harvard și de alți cercetători a subliniat cât de mult le displace inflația oamenilor. Aceștia au descoperit, de exemplu, că oamenii consideră, în medie, că o creștere cu un punct procentual a ratei inflației este de două ori mai rea decât o creștere cu un punct procentual a ratei șomajului. (Departamentul Muncii a raportat vineri că rata șomajului în luna mai a fost de 4%. Dacă aceasta ar crește la 5%, rândurile șomerilor s-ar mări cu 1,7 milioane).
Motivele pentru care respondenții la sondaj nu au dezaprobat inflația nu se bazează doar pe îngrijorarea că prețurile în creștere le afectează puterea de cumpărare. Ci și pe opinia că inflația este o taxă mentală. Confruntarea cu un buget strâmtorat are un tribut psihologic, dar și financiar.
„Este, de asemenea, o problemă de complexitate”, a spus Stantcheva. „Chiar dacă nu ați înăspri standardele bugetare, inflația tot vă obligă să regândiți lucrurile tot timpul, să refaceți bugetele și, practic, este o mare încărcătură cognitivă.”
În ciuda experienței recente, Blanchard, care lucrează acum la Peterson Institute for International Economics, crede că Fed ar trebui să crească în cele din urmă ținta de inflație pentru a se asigura împotriva viitoarelor probleme legate de limita zero. Însă, de dragul credibilității Fed, el consideră că inflația trebuie să ajungă la 2% înainte ca acest lucru să se întâmple.
La rândul lor, oficialii Fed, inclusiv președintele Jerome Powell, au fost categorici în privința faptului că banca centrală nu poate lua în considerare modificarea țintei în condițiile în care inflația se menține la nivelurile actuale. „Acesta nu este un moment în care putem începe să vorbim despre schimbarea ei. Nu avem niciun instinct de a face acest lucru”, a declarat Powell, scrie The Wall Street Journal.
