Amiralul Charles Richard, care conduce Comandamentul strategic al Pentagonului, alertează în legătură cu scăderea capacității de descurajare a Satelor Unite faţă de militarizarea rapidă a Chinei. Şi el estimează că Ucraina nu este decât preludiul unui conflict mai mare pe termen scurt, scrie publicația franceză Les Echos.
Avertismentul vine de la unul din cei cu cele mai înalte grade din marina americană. Pentru amiralul Charles Richard, care conduce Comandamentul strategic (Stratcom) al Pentagonului din 2019, „criza ucraineană actuală nu este decât o încălzire”. „Conflictul mare vine. Nu va mai dura mult timp până când noi (Statele Unite) să fim testaţi într-un mod în care nu am fost de multă vreme”, a declarat el săptămâna trecută la o conferinţă a Naval Submarine League, potrivit unor spuse relatate de „Wall Street Journal” şi „Newsweek”.
Un conflict global?
Amiralul estimează că acest „conflict mare” va implica probabil China. El subliniază că invadarea Ucrainei de către Rusia a scos la iveală slăbirea puterii de descurajare militară americană. „Când evaluez nivelul nostru de descurajare contra Chinei, nava se scufundă lent. Se scufundă lent, dar se scufundă, deoarece ei desfăşoară capacităţi pe teren mai repede decât noi”.
După cum aminteşte „Washington Times”, nu e prima dată că amiralul Charles Richard, care se apropie de pensie, alertează asupra slăbiciunilor militare americane în ultimele luni, după ce a făcut deja comentarii similare în faţa Congresului.
„Cum această tendinţă continuă, nu contează calitatea planurilor noastre operaţionale, a comandanţilor noştri sau a cailor noştri, nu vom avea suficienţi. Şi e o problemă pe termen foarte scurt”, a explicat el la Naval Submarine League, exprimându-şi regretul că Statele Unite au pierdut „arta de a merge repede” în evoluţiile militare.
Avantaje și dezavantaje
El notează că America păstrează un avantaj în submarine („poate singurul avantaj real asimetric pe care încă îl mai avem”). Dar chiar şi acesta s-ar putea eroda, doar dacă ţara nu accelerează ritmul „pentru a rezolva problemele noastre de mentenanţă, să înceapă noi construcţii”.
Pledoaria amiralului Charles Richard vine când Xi Jinping a întins oficial mâna Washingtonului la consacrarea sa la Congresul Partidului comunist, cerând să se revină la „o relaţie sănătoasă şi stabilă” pentru „a promova pacea şi dezvoltarea în lume”. Preşedintele chinez a luat de asemenea poziţie împotriva utilizării sau ameninţării cu utilizarea armelor nucleare în Ucraina – ferindu-se totuşi să ia poziţie contra aliatului său rus.
Dar Beijingul, care se numără printre puterile nucleare, cheltuie fără reţineri pentru a-şi moderniza armata şi a-şi crea o forţă capabilă să se desfăşoare în afara frontierelor sale, având mai ales obiectivul unei reunificări cu Taiwanul, prin forţă dacă va fi necesar. Bugetul său de apărare se ridică acum la circa 250 de miliarde de dolari, adică o treime din bugetul american, dar de 3,5 ori mai mult decât al Indiei.
Mai sunt lacune
Simbol al acestei militarizări ultra-rapide, China a lansat la apă în această vară al treilea portavion al său… în vreme ce acum 15 ani marina sa aproape că nu exista. În patru ani, a construit echivalentul marinei franceze.
Potrivit analiştilor, Beijingul nu ar fi ajuns din urmă Washingtonul deocamdată. „China mai are lacune în capacitate”, mai ales pentru a se proteja în afara teritoriului său, estima cercetătorul Ifri Marc Julienne pentru „Les Echos”. Pentagonul ar putea avea de asemenea tendinţa de a supraevalua ameninţarea chineză, doar şi pentru a obţine o creştere a propriului buget.
