În urma incidentului din Polonia, unde o rachetă de fabricație rusească a ucis două persoane într-un sat de la granița polono-ucraineană, țările europene au avut o reacție imediată, unii lideri blamând instant Rusia pentru acest presupus atac, printre care și președintele Volodimir Zelenski.
Deși ancheta este încă în desfășurare, pentru a conchide cine a fost responsabil pentru atacul cu rachete din Polonia, mai mulți lideri europeni au reacționat la incident înainte ca faptele să fie dovedite oficial. Președintele polonez a calificat atacul drept un „accident nefericit”, președintele american a considerat că este „puțin probabil” ca atacul să fi fost coordonat de Rusia, având în vedere că Polonia este membră a NATO.
Retorica lui Zelenski a trezit critici internaționale
Ucraina s-a grăbit să dea vina pe Rusia, iar președintele Zelenski l-a numit „un atac cu rachete rusești asupra securității colective” și, ca atare, „o escaladare foarte semnificativă”. Ministrul de externe Dmytro Kuleba a declarat că este „o teorie a conspirației” să sugereze că rachetele făceau parte din apărarea aeriană ucraineană. Aceste afirmații despre Rusia par ulterior nefondate, relatează analistul BBC James Landale, citat de ProTV.
Retorica lui Zelenski, criticată de mai mulți oficiali în ultima perioadă, începe să epuizeze răbdarea unor diplomați occidentali. Unele voci susțin că acest tip de discurs, alături de cererile uneori exagerate ale Kievului, riscă să contribuie la așa-numita „oboseală a Ucrainei” în rândul aliaților săi.
După ce veștile despre explozia din Polonia au inundat canalele de știri, reacțiile din partea liderilor europeni au urmat rapid, dar acestea au relevat o puternică polarizare a atitudinii actuale față de Ucraina.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat pe Twitter: „Fiecare centimetru din teritoriul NATO trebuie apărat!”. Ministrul Apărării din Letonia, Artis Pabriks, a sugerat că NATO ar putea oferi mai multă apărare aeriană pentru Polonia și „o parte din teritoriul Ucrainei”. Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, a declarat că Occidentul ar trebui să acorde Ucrainei mai mult sprijin militar, umanitar și financiar.
SUA încearcă să prevină escaladarea conflictuluisursa foto financial times
Pe partea cealaltă, Statele Unite au venit cu un răspuns mai diplomatic, făcând apel la calm și răbdare, pentru ca ancheta oficială să fie soluționată, înainte de a face acuzații care ar putea duce la creșterea tensiunilor în Europa, într-o perioadă deja prea încărcată și polarizată.
Kremlinul a salutat reacția calculată a administrației Biden, acuzând atitudinea țărilor europene ca fiind „isterică și rusofobă”. Ungaria a preluat și ea această retorică, acuzându-l pe președintele ucrainean pentru reacția sa „iresponsabilă”, și aplaudând pe partea cealaltă răspunsul diplomatic al Poloniei.
Motivul pentru care aceste state au optat pentru un răspuns calculat și diplomatic este cu siguranță evitarea oricărei escaladări a conflictului, care ar putea implica un răspuns militar colectiv al NATO. Oficialii americani au fost printre primii care au sugerat că rachetele făceau parte din apărarea aeriană ucraineană, relatează BBC.
Cu toate acestea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că indiferent de proveniența rachetei, vina trebuie să cadă pe Rusia, deoarece toate aceste agresiuni, bombardamente și atacuri vin ca urmare a acțiunilor sale în cadrul invaziei din Ucraina.
Pe de altă parte, ce relevă reacția asupra acestui incident este că Europa nu dă dovadă de coeziune în atitudinea țărilor membre față de războiul din Ucraina. Dacă acest conflict s-ar extinde din nou în mod substanțial pe teritoriul NATO, răspunsul ar putea să nu fie atât de uniform și unit pe cât ne-am aștepta, conchide analistul BBC, James Landale.
