În urma declarației de luni a șefului Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, potrivit căreia Rusia are în plan un atac asupra țării la începutul anului 2023, s-a ridicat întrebarea legată de poziționarea României față de acest posibil conflict.
Deși la momentul actual nu există un semnal că Rusia ar începe un atac către Republica Moldova, șeful securității din Moldova consideră că este doar o chestiune de timp până ce Putin va extinde agresiunea spre Moldova, cel mai probabil în decursul anului viitor, în primele luni sau în primăvară.
În cazul posibilei agresiuni, România ar putea ajuta Republica Moldova în primul rând economic și politic în cazul unei agresiuni ruse asupra Chișinăului, opțiunea militară fiind însă limitată, arată analiza unor specialiștii consultați de redacția Adevărul.
„Întrebarea nu este dacă Federația Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe”, a afirmat Mustață, la TVR Moldova, luni.
Ulterior, Serviciul a adus mai multe detalii, argumentând că este doar un scenariu privind invazia terestră, care depinde de evoluția războiului din Ucraina, iar ofensiva care va avea cu siguranță loc se va desfășura în fapt pe teritoriul Ucrainei.
Întrebat cu privire la declarația directorului SIS, președintele Klaus Iohannis a declarat că diplomația română nu dispune de astfel de informații. Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat că „vedem Rusia în defensivă”, nu în ofensivă, și nu vede un pericol, în acest moment, în Republica Moldova.
Scenariile posibile
Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat pentru Adevărul că posibilitatea unei astfel de acțiuni a Rusiei „ar fi foarte probabilă”, însă e un mare dar la mijloc:
„În eventualitatea în care i-ar izgoni pe ucraineni din sudul Ucrainei, din zona orașului Odessa, până la granița cu Moldova”. Doar în această situație, „probabil că rușii ar încerca să facă joncțiunea cu Transnistria, dar altfel este cam greu”, a explicat fostul ministru. „Cred că dacă ar ataca Republica Moldova și-ar strica relațiile inclusiv cu China sau cu alte țări”, a explicat Adrian Cioroianu.
Întrebat ce ar putea face România, fostul ministru a punctat că „aceasta este o întrebare dureroasă pentru noi”, dat fiind faptul că „avem tendința de a ajuta sub orice formă Republica Moldova”, însă apartenența la NATO aduce anumite „constrângeri”, aluzie la faptul că ar fi o problemă să oferim sprijin militar, fără o decizie stabilită la nivel de Alianță. De altfel, și în cazul Ucrainei, România a trimis ajutoare umanitare și armament non-letal.
Specialist în relații internaționale, Răzvan Munteanu, consideră că un astfel de scenariu este puțin plauzibil la momentul actual, având în vedere situația militară din Ucraina, deoarece „este greu ca Republica Moldova să fie atacată militar din exterior”.
„Pericolul principal care rămâne aplicabil în cazul Republicii Moldova este posibilitatea unui război hibrid, dus de pro-ruși”, a explicat Răzvan Munteanu. Acest tip de război presupune „încercări de destabilizare a guvernării pro-europene de la Chișinău”, arătând că „așa cum nu a acceptat Rusia apropierea Ucrainei de Bruxelles, așa nu va accepta nici politica de acum a Chișinăului”.
„Lucrurile sunt evidente: să sprijinim parcursul european. Să ofere asistență tehnică și să sprijine și prin lobby posibilitatea ca Republica Moldova să acceadă la fonduri de bani la nivel internațional și să asigure independența energetică a Republicii Moldova”, a precizat Munteanu cu privire la poziția României în acest context.
Sprijinul României ar fi unul limitat
De asemenea, analistul militar Ion Petrescu a precizat că, potrivit „fotografiilor realizate din satelit și monitorizate în fiecare dimineață la Mons, în Belgia, unde este Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, nu există acum în Ucraina, pe Frontul de Est, o regrupare a trupelor ruse, care să vizeze inițial înaintarea spre Odesa, ulterior spre Transnistria”.
„Dar, chiar dacă nu există un pericol iminent, atât timp cât se menține războiul dus de trupele agresoare ruse contra forțelor de apărare ucrainene, un plus de vigilență este necesar și la Chișinău, deoarece președintele rus Vladimir Putin dorește practic extinderea teritoriului Federației Ruse până la fostele granițe ale URSS, ceea ce înseamnă și includerea, manu militari, a actualei statalități dintre Prut și Nistru”, a mai punctat analistul militar.
„Dacă ipoteza atacării Republicii Moldova va deveni o realitate amenințătoare, primul pas trebuie făcut la Chișinău, prin renunțarea de către parlamentul de acolo la neutralitatea actuală a acestei foste republici sovietice socialiste. Apoi, România și Statele Unite ale Americii vor pleda cauza Republicii Moldova în Consiliul Nord-Atlantic, care va decide un ajutor substanțial imediat.
La propunerea președintelui Republicii Moldova pot fi reiterate exerciții militare trilaterale, cu participarea militarilor autohtoni alături de cei americani și cei români, lângă Chișinău, ceea ce ar putea genera un factor de disuasiune puternică, pentru terți tentați de aventuri militariste, fără finalul scontat de Kremlin. Dar – nota bene – decizia aparține Chișinăului”, a precizat Petrescu.
Cu atât mai mult, deoarece Moldova nu este membru NATO, intervenția României în favoare sa în contextul unei invazii ruse, posibilitățile ar fi limitate și complicate, iar problema ar trebui discutată în detaliu în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
