NATO și Occidentul trimit tot mai multe arme pentru a ajuta Ucraina să se apere de agresiunea lui Vladimir Putin. Nu există însă informații certe care să demonstreze dacă ajutoarele sunt suficiente sau dacă ajung prea târziu. La aproape un an de la începerea războiului, incertitudinea cu privire la cursul acestuia este mai mare ca niciodată.
Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca invazia sa în Ucraina să se încheie foarte rapid. Aproape un an mai târziu, Ucraina continuă să lupte, făcându-l de râs pe dictatorul rus pe scena mondială. Pe plan intern, Putin încearcă să își salveze imaginea și să adune susținere prin evocarea unor victorii de demult.
Solicitările repetate adresate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski către NATO și Occident pentru ajutor au determinat în cele din urmă angajamente din partea aliaților occidentali de a furniza tancuri, vehicule blindate și arme. Dar există îngrijorări reale că nu vor sosi la timp pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva ofensivei de primăvară anunțate de Putin.
„Sosirea tancurilor cere imediat mai multe avioane de luptă în spațiul aerian, în special MIG-29 din epoca sovietică și F-16 americane”, explică James Stavridis, fost comandant suprem aliat al NATO. „Până acum, Occidentul s-a abținut de la furnizarea de avioane, dar această dezbatere se va încălzi în curând”, apreciază specialistul citat.
Acest lucru ridică cea mai mare întrebare de până acum: Când va fi suficient? La fel cum Vladimir Putin și-a supraestimat capacitatea de a câștiga războiul, și aliații Ucrainei ar putea ajunge să își supraevalueze capacitatea sau dorința de a pune capăt conflictului.
Incertitudinea asupra cursului războiului crește
„La aproape un an de la începerea războiului, incertitudinea cu privire la cursul acestuia este mai mare ca niciodată”, scrie Bloomberg. Sprijinul american pentru Ucraina – cândva justificat prin temerile legate de escaladarea nucleară a Rusiei, acum bazat pe teama legată de un lung război de uzură care pune la încercare relațiile globale – nu va merge decât până la un punct. Care începe să se intrevadă odată cu refuzul președintelui american Joe Biden de a pune trupele americane pe linia de luptă și reticența sa de a inflama și mai mult mânia lui Putin.
„Obiectivul Washingtonului este o Ucraină care să fie apărată din punct de vedere militar, independentă din punct de vedere politic și viabilă din punct de vedere economic. Acest lucru nu include neapărat recucerirea unor zone dificile, cum ar fi estul Donbasului sau Crimeea”, arată publicația economică.
Atât Rusia, cât și Ucraina simt presiunea de a face următoarea mișcare, dar „ezită să facă pasul decisiv”, în opinia editorialiștilor Boolmberg care consideră că „echilibrul fragil de pe teren este din ce în ce mai instabil. Ceva, în curând, va trebui să cedeze”. NATO și Occidentul sunt nerăbdători să susțină valorile democratice, fără a face însă Ucraina dependentă de ajutor.
China nu renunță la Rusia
Între timp, potențialii aliați ruși din lumea non-occidentală devin tot mai nerăbdători cu Vladimir Putin.
Cu toate calculele greșite ale președintelui rus, Xi Jinping nu a renunțat la relația sa cu Putin și nici nu o va face. „Nu este din cauza vreunui pact ideologic sau autocratic. Nu există așa ceva. Este vorba de pragmatism, de interes personal și de o preocupare mai mare pentru Beijing – SUA”, consideră jurnaliștii Bloomberg. Acest pragmatism se rezumă la comerț: pur și simplu, Rusia are nevoie de China. Deși invers nu este adevărat.
Cele două țări au totuși un obiectiv comun – nemulțumirea anti-americană. China nu a arătat nicio înclinație de a oferi asistență militară Rusiei, dar ” știe prea bine că un prieten la nevoie este într-adevăr un prieten”.
Occidentul ar putea ajunge să regrete
Și Occidentul ar putea ajunge să regrete că s-a implicat prea mult în Ucraina. „Toate țările importante din alianța occidentală au fost complice la fiasco-uri militare care au devastat regiuni întregi din Asia, Orientul Mijlociu și Africa”, sunt de părere editorialiștii Bloomberg. „Există motive întemeiate de îngrijorare atunci când, încă nepedepsiți pentru gafele lor calamitate, mulți dintre membrii complexului intelectual-industrial al Occidentului aclamă din nou o intervenție militară, de data aceasta împotriva liderului fanatic al unei țări dotate cu arme nucleare.”
Victoria s-ar putea reduce la interese economice, potrivit redacției Bloomberg. Economia Ucrainei a fost devastată de război, ceea ce a subminat stabilitatea sa pe termen lung. „Sprijinul militar pentru Ucraina a fost considerat, pe bună dreptate, ca o investiție și în securitatea Occidentului”, scriu editorii, subliniind că „războaiele nu se câștigă doar pe câmpul de luptă”.
Dacă Rusia poate fi adusă la masa negocierilor pentru a discuta cum ar arăta un sfârșit al războiului rămâne o întrebare deschisă. Dar economia Ucrainei nu este singura care este în pericol de colaps total. Este un lucru pe care Putin ar face bine să și-l amintească.