Cei mai bogați oameni din Ucraina, cunoscuți în țară sub numele de oligarhi, sunt obișnuiți să domine viața politică și economică. Dar în cele cinci luni de când a început invazia pe scară largă a Rusiei, aceștia au devenit tăcuți, potrvivit unui analize The Guardian.
Analiștii și experții politici atribuie această pierdere de influență faptului că oligarhii și afacerile lor – la fel ca toți cetățenii ucraineni – au nevoie de protecție sub forma armatei și a diplomației, funcții de stat asupra cărora nu au niciun control.
Mykyta Poturyaev, deputat și fost consilier de campanie electorală al mai multor oligarhi și politicieni ucraineni, inclusiv al președintelui, Volodymyr Zelenskiy, a declarat că oligarhii se află în poziția neobișnuită de a nu putea influența țara în acest moment. „Spre deosebire de 2014, când oligarhul ucrainean Ihor Kolomoisky, de exemplu, a fost implicat în apărarea regiunii Dnipropetrovsk, acum există cineva care să facă acest lucru – statul, administrația regională”, a declarat Poturyaev. Războiul i-a permis, aparent, lui Zelenskiy să devină primul președinte ucrainean care îi pune pe margine pe oligarhi, care în mod tradițional au concurat pentru a controla conducerea politică a țării, potrivit The Guardian.
Influența
Însă analiștii spun că numai după ce războiul se va încheia se va ști dacă epoca oligarhică a Ucrainei s-a încheiat sau dacă oligarhii vor încerca să-și recâștige influența. „În acest moment, prioritatea oligarhilor nu este politica, ci asigurarea supraviețuirii afacerilor lor și minimizarea pierderilor”, a declarat Volodymyr Fesenko, analist politic ucrainean. „Singura excepție este [fostul președinte al Ucrainei, Petro] Poroșenko, care încă încearcă să se implice în politică”, a mai spus Fesenko. Când Uniunea Sovietică s-a dizolvat, o fărâmă din populația Ucrainei a făcut bani serioși preluând foste fabrici și întreprinderi de stat, uneori cu forța. Unele dintre aceste persoane și-au folosit câștigurile pentru a mitui înalți oficiali, inclusiv președinți ucraineni succesivi, și au creat partide politice și holdinguri media pentru a-și proteja și extinde afacerile.
Scopul era de a se asigura că persoanele aflate la putere se află sub controlul lor. Președinții ucraineni, la rândul lor, au avut tendința de a-și crea propria putere pentru a-și proteja interesele. Politica ucraineană a devenit un carusel de intrigi, lupte interne și înțelegeri corupte de culise, conduse în primul rând de interese personale. Adesea, nevoile cetățenilor obișnuiți au fost luate în considerare doar de formă.
UE și Fondul Monetar Internațional au insistat mult timp asupra Ucrainei pentru a-și curăța sistemul oligarhic, iar în septembrie 2021, Zelenskiy a adoptat o lege de dezoligarhizare care, printre altele, a creat un registru al oligarhilor.
Conform legii, oligarhii sunt definiți ca fiind persoane care îndeplinesc oricare trei din patru caracteristici: participare la viața politică, influență semnificativă asupra mass-mediei, proprietar al unui monopol sau proprietar de active cu o valoare de peste 1 milion de ori mai mare decât salariul de subzistență ucrainean.
De-oligarhizarea
„Legea privind de-oligarhizarea poate juca un rol în reducerea influenței dăunătoare a intereselor private asupra politicii și economiei Ucrainei”, scria atunci ambasadorul britanic în Ucraina, Melinda Simmons.
Rinat Akhmetov, care respinge eticheta de oligarh, și-a predat marea sa participație mediatică statului ucrainean săptămâna trecută, când legea a intrat în vigoare, potrivit unei declarații de pe site-ul holdingului său. El a declarat că a făcut acest lucru deoarece nu a vrut să „devină un oligarh” prin includerea în registru. Consilierul lui Zelenskiy, Mykhailo Podolyak, a declarat că Akhmetov a dat un exemplu.
Analiștii spun că un alt motiv probabil este acela că afacerile lui Akhmetov se confruntă cu probleme de cash-flow cauzate de război. „Și [oligarhii] și-au pierdut influența pentru că afacerile lor au pierdut foarte mult”, a declarat Poturyaev.
Agresiunea rusească
Aproape toți oligarhii ucraineni au făcut declarații împotriva agresiunii rusești și au dat fonduri pentru armată și pentru ajutor umanitar, într-o demonstrație de unitate care ar fi putut fi provocată de o întâlnire convocată de Zelenskiy înainte de război, potrivit FT.
Chiar și Dmytro Firtash, un oligarh care se opune extrădării SUA la Viena și care și-a câștigat miliardele ca intermediar pentru Gazprom, a declarat că vrea să se întoarcă în Ucraina pentru a ajuta. Firtash deține mai multe fabrici de îngrășăminte în Ucraina, inclusiv una în orașul Severodonetsk din estul țării, care a fost bombardată în iunie.
Oligarhii nu sunt singura parte a scenei politice ucrainene care a devenit tăcută. Parlamentarii ucraineni și liderii facțiunilor par să fi ajuns la un fel de acord informal pentru a prezenta un front unificat în timp ce agresiunea Rusiei continuă, a declarat Fesenko.
„Viața politică este pe jumătate înghețată”, a spus Fesenko. „În mod normal, atunci când cineva precum procurorul general este concediat, liderii facțiunilor de partid ar face declarații și politicienii ar face comentarii. Câțiva parlamentari au făcut-o, dar majoritatea s-au abținut”, a spus el, referindu-se la demiterea aceasta a Irianei Venediktova.
Parlamentarii ucraineni au votat, uneori aproape în unanimitate, pentru a adopta bucăți de le