După doi ani de pandemie, restricții și incertitudine, era de așteptat ca 2022 să aducă o revenire a economiei globale și o restaurare a normalității. Dar declanșarea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie a provocat o reacție în lanț care a dus economia pe o nouă pantă descendentă, cu o serie de noi provocări la nivel global.
Conflictul din Ucraina și consecințele sale, printre care se numără inflația galopantă, criza energetică și alimentară, problemele din cadrul lanțului de aprovizionare și sancțiunile impuse de Occident Rusiei au impactat puternic economia mondială și au intensificat tensiunile geopolitice existente.
Pe măsură ce inflația a atins cifre record, băncile centrale au fost nevoite să intervină puternic, prin creșterea ratelor dobânzilor pentru controlarea unei economii deja în încetinire, sporind și mai mult perspectivele unei recesiuni în 2023.
Recesiune este, însă, doar una dintre dificultățile economice care ne așteaptă în acest an. Publicația germană Deutsche Welle oferă o privire asupra unora dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta economia globală în 2023.
Recesiune iminentă
Se preconizează că anul 2023 va fi al treilea cel mai slab an din acest secol în ceea ce privește creșterea economică globală, după 2009, când criza financiară globală a provocat Marea Recesiune, și 2020, când blocajele COVID-19 au dus economia mondială la noi limite.
Analiștii se așteaptă ca marile economii ale lumii, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, dar și zona euro, să intre în recesiune în acest an, deoarece băncile centrale continuă să majoreze ratele dobânzilor pentru a tempera cererea de bunuri și servicii de consum în încercarea de a ține în frâu inflația galopantă.
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că o treime din economia mondială ar putea fi afectată de o recesiune în 2023, pe care l-a descris ca fiind un an „mai greu” decât 2022.
Zona euro, aflată în mijlocul unei crize energetice severe în timp ce încearcă să renunțe la dependența de combustibilii fosili din Rusia, și Marea Britanie vor fi probabil martorele unei recesiuni mai profunde decât vecinii lor.
„Gravitatea viitoarei lovituri asupra PIB-ului mondial depinde în principal de traiectoria războiului din Ucraina”, au scris analiștii de la The Institute of International Finance într-o notă de cercetare, adăugând că acest conflict riscă să devină un „război pentru totdeauna”.
Contracția din economiile avansate și un dolar american mai puternic vor afecta exporturile, ceea ce va crea probleme pentru economiile asiatice orientate spre export. Consolarea este că orice recesiune va fi probabil de scurtă durată și nu va fi atât de severă precum se temea inițial, provocând doar o creștere modestă a șomajului.
Inflația galopantă
Creșterile de prețuri vor fi probabil moderate în 2023, ajutate de slăbirea cererii, de scăderea prețurilor la energie, de atenuarea dificultăților de aprovizionare și de scăderea costurilor de transport maritim. Cu toate acestea, inflația va rămâne peste nivelurile țintă ale băncii centrale, ceea ce va determina noi majorări ale ratelor dobânzii. Acest lucru înseamnă mai multă suferință pentru economie și riscă să agraveze o criză globală a datoriilor.
Se așteaptă ca inflația în zona euro să scadă mai lent decât în SUA. În Germania, motorul economic al zonei euro, se așteaptă ca inflația să scadă datorită unor măsuri precum plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică. Însă inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie, ar putea rămâne încă ridicată, ca urmare a pachetelor de ajutor date de guvern pentru a ajuta gospodăriile să facă față costurilor de trai mai mari.
„Rezistența economiei din zona euro, și în special a pieței muncii, sugerează că inflația ar putea fi mai ridicată pentru mai mult timp decât ne așteptăm”, a declarat Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la Capital Economics, adăugând că inflația de bază ar urma să scadă mai lent, deoarece creșterea puternică a salariilor menține ridicată inflația în sectorul serviciilor.
„Există mai multe riscuri evidente pentru această prognoză. Ele includ ceea ce se întâmplă cu piețele energetice, care la rândul lor depind de evoluția războiului din Ucraina și de vreme, precum și de modul în care producătorii germani fac față prețurilor ridicate la energie”, a spus el.
Haosul COVID din China
Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea anului 2023, China a anunțat ieșirea din controversata sa politică zero-COVID. Pivotul rapid a lăsat sistemul de sănătate al țării copleșit pe fondul unei creșteri alarmante a cazurilor de COVID.
Plecând de la experiența altor țări, se așteaptă ca potopul de infecții să provoace perturbări pe termen scurt în a doua cea mai mare economie a lumii. Acest lucru ar putea da o lovitură redresării fragile a lanțurilor de aprovizionare globale. Există, de asemenea, riscul apariției unei noi variante a Coronavirusului care să se răspândească în alte părți ale lumii.
În timp ce perspectivele pe termen scurt par sumbre, analiștii se așteaptă ca economia chineză să încheie anul 2023 într-o notă mai bună, cu un impuls important rezultat din renunțarea de către Beijing la zero-COVID și din sprijinul acordat sectorului imobiliar în dificultate al țării, care reprezintă aproape un sfert din producția economică a Chinei.
Criza energetică
Situația energetică precară, în special în Europa, va continua să dea bătăi de cap guvernelor și în 2023. Europa ar putea reuși să scape de o criză energetică completă în această iarnă, datorită vremii mai blânde decât în mod normal și a reducerii consumului de energie în gospodării.
Cererea mai mică de încălzire înseamnă că depozitele din regiune, care au fost umplute până la refuz anul trecut, ar putea rămâne bine aprovizionate la sfârșitul acestei ierni. Acest lucru ar putea ține sub control prețurile la gaze în primăvara viitoare, contribuind la scăderea inflației.
Situația ar putea deveni în continuare dificilă înainte de iarna viitoare. După ce anul trecut a cheltuit sute de miliarde de euro pentru a căuta alternative la energia rusească și pentru a proteja consumatorii, Europa ar putea avea dificultăți în a-și umple din nou instalațiile de depozitare. Concurența pentru gazele naturale lichefiate va fi deosebit de dură pe măsură ce China se redeschide și cumpărătorii asiatici tradiționali, precum Japonia și Coreea, încep să caute alte surse de energie.
Tensiuni geopolitice, război tehnologic
Tensiunile militare și politice vor continua să rămână printre cele mai mari riscuri pentru economie, la fel ca în 2022. În timp ce nu se întrevede un sfârșit al războiului Rusiei în Ucraina, fricțiunile dintre SUA și China în legătură cu Taiwan, principalul producător mondial de semiconductori, și tensiunile în creștere în Peninsula Coreeană, pe fondul testelor cu rachete ale Coreei de Nord, vor ține probabil investitorii în alertă în acest an.
„Soluțiile pentru a pune capăt invaziei Rusiei în Ucraina rămân evazive. Acest lucru, la rândul său, înseamnă că nu există soluții pentru efectele în lanț ale acestui conflict asupra unor domenii precum mișcările de migrație, aprovizionarea globală cu materii prime energetice fosile și alimente; și potențiale schimbări geopolitice care se extind mult dincolo de regiune”, a declarat Christian Nolting, Directorul de investiții al Deutsche Bank.
Bătălia pentru supremația tehnologică dintre SUA și China ar putea deveni mai intensă în 2023. Anul trecut, Washingtonul a interzis transferul de tehnologie americană avansată în domeniul semiconductorilor către China.
„Un conflict comercial s-a transformat acum într-un efort de stabilire a standardelor aplicabile pe termen lung în domenii extrem de importante, precum 5G, inteligența artificială și cipurile”, a spus Nolting. „Succesul va extinde baza de putere a țării pe termen lung. Așadar, ambele părți nu vor dori să cedeze teren cu ușurință”, a conchis expertul.
