Anunțul președintelui rus Vladimir Putin de a „suspenda” participarea Rusiei în tratatul New START (Tratatul de reducere a armelor strategice) afectează negativ singurul acord de control al armelor dintre cele două superputeri nucleare. Analiștii militari susțin că este necesară o regândire a tratatului, care să ia în calcul și includerea Chinei.
Deși Joe Biden are o nemulțumire legitimă față de acest anunț și Vladimir Putin pare să aibă dreptate atunci când acuză faptul că americanii i-au trădat încrederea în acorduri similare de control al armelor. Pe de altă parte, tot mai mulți analiști militari se întreabă dacă se poate vorbi de stabilitate în ceea ce privește armele nucleare lăsând deoparte arsenalul nuclear în creștere al Chinei.
Președintele Vladimir Putin a cooperat la reînnoirea acordului New START, din 2021, dându-și acordul cu doar două zile înainte ca acesta să expire. La acel moment, rușii subliniaseră importanța menținerii stabilității strategice și a „responsabilităților speciale pe care Rusia și SUA le poartă în calitate de cele mai mari națiuni nucleare din lume”.
Cele două parți au discutat atunci despre decizia care „garantează un nivel necesar de predictibilitate și transparență… menținând în același timp cu strictețe un echilibru al intereselor”. De asemenea, au promis că vor începe discuțiile privind un acord succesor.
Ce prevede tratatul New START
Statele Unite și Rusia au semnat acordul New START la 8 aprilie 2010. Acesta a intrat în vigoare la 5 februarie 2011, când a înlocuit primul acord START. Durata tratatului a fost de zece ani de la intrarea în vigoare (până în februarie 2021), cu excepția cazului în care ambele părți au convenit să prelungească tratatul pentru încă cinci ani, ceea ce au și făcut anul trecut.
Fiecare parte are dreptul de a se retrage din acordul New START dacă se decide că „evenimente extraordinare legate de obiectul acestui tratat au pus în pericol interesele sale supreme”. Conform prevederilor inițiale, tratatul ar urma să înceteze la trei luni de la emiterea unei notificări de retragere. În mod semnificativ, Rusia nu s-a retras din tratat, ceea ce a făcut a fost să își „suspende” implicarea pentru moment.
Acordul New START reprezintă o reducere cu 75% a numărului de focoase nucleare de la sfârșitul Războiului Rece. În cadrul acestui pact bilateral, Rusia și Statele Unite au convenit să limiteze numărul de focoase de la 1.550 până la 5 februarie 2018.
Tratatul stabilește că numărul de focoase de pe rachetele balistice intercontinentale (ICBM) și de pe rachetele balistice lansate de pe submarine (SLBM) desfășurate este calculat pentru fiecare rachetă. Bombardierele grele sunt contabilizate ca un focos în raport cu totalul, indiferent de numărul de focoase pe care le transportă.
New START limitează ambele părți la un maxim de 800 de lansatoare ICBM și SLBM desfășurate și nedeplasate. Dintre aceste 800, nu mai mult de 700 de sisteme de lansare pot fi desfășurate în orice moment. Niciuna dintre părți nu poate converti lansatoarele ICBM sau SLBM în lansatoare pentru sisteme de apărare antirachetă.
În consecință, la 1 septembrie 2022, SUA aveau 1.420 de focoase desfășurate și 659 de sisteme de lansare strategice desfășurate, a arătat Departamentul de Stat al SUA. Rusia avea 1.549 de focoase desfășurate, alocate pe 540 de lansatoare strategice desfășurate. Cele două țări dețin aproximativ 90% din arsenalul nuclear mondial.
Vladimir Putin nu au mai vrut reluarea inspecțiilor
New START permite efectuarea a 18 inspecții la fața locului pe an. Statele Unite și Rusia au folosit fiecare toate inspecțiile în fiecare an de la intrarea în vigoare a tratatului, dar doar până la izbucnirea pandemiei COVID 19. SUA au dorit reluarea inspecțiilor în august 2022, dar Putin nu a fost de acord, susținând că „în timp ce un război prin procură (în Ucraina) este purtat de NATO pentru a-i distruge țara, este absurd să presupunem că New START ar putea continua să funcționeze în mod normal”.
Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a declarat la începutul acestei luni că, deși țara sa „rămâne angajată față de obiectivele tratatului New START”, Moscova consideră că „este nejustificat, inoportun și nepotrivit să invităm armata americană la instalațiile noastre strategice” în timp ce cele două națiuni se află în tabere opuse ale conflictului din Ucraina.
Astfel, la prima vedere, Rusia își reneagă promisiunea de a păstra un tratat extrem de important pentru pacea globală. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, SUA a procedat similar în cazul unor înțelegeri la fel de importante, afectând negativ Rusia.
Ce alternative are SUA
Pentru că acordul New START se află într-o situație incertă, există voci care susțin că SUA ar putea activa mecanismul de retragere din tratat și apoi să construiască și să desfășoare oricâte arme nucleare strategice sau lansatoare ar dori, chiar și peste nivelul Războiului Rece.
Opozanții acestei idei, susțin că, în loc să cedeze tentației unei curse a înarmării nucleare pentru a depăși Rusia în cheltuieli sau în dezvoltare dacă tratatul dispare, SUA ar trebui să determine în mod independent de ce are nevoie pentru o descurajare nucleară eficientă și să mențină acel nivel.
„Pe baza celor 1.550 de limite din Noul START, este clar că acest lucru este suficient”, spune Matthew Wallin, director de operațiuni la „American Security Project”.
La rândul său Rose Gottemoeller Steven C. Házy, fost secretar general adjunct al NATO și subsecretar de stat american pentru controlul armamentelor și securitate internațională, susține că „ar fi o greșeală ca Statele Unite sau orice alt stat să se lanseze într-o cursă a înarmării nucleare în această perioadă, când se pregătește o revoluție în alte tipuri de tehnologie militară. Noile inovații în domeniul apărării promit să transforme războiul și să submineze logica și utilitatea armelor nucleare. Cu ajutorul progreselor în tehnologia de detectare, statele ar putea fi în curând capabile să urmărească și să țintească rachetele nucleare ale adversarilor lor, ceea ce ar face ca aceste arme să fie mai ușor de eliminat. Și, cu arme nucleare mai vulnerabile, inovații precum roiurile de drone – un număr mare de arme automate de mici dimensiuni care execută colectiv un atac coordonat – vor defini din ce în ce mai mult războiul. O fixație pe construirea mai multor arme nucleare nu va face decât să distragă atenția de la această revoluție tehnologică, făcând mai dificilă pentru Statele Unite să stăpânească progresele care vor modela viitorul câmp de luptă”, a explicat fostul secretar general adjunct al NATO
China răstoarnă echilibrul nuclear
Există și o treia tabără, care susțin că orice aranjament nuclear doar de către SUA și Rusia nu mai este suficient, deoarece „China se îndepărtează doar de statutul său de decenii ca stat nuclear minor și bulversează sistemul bipolar de putere nucleară”, explică Andrew F. Krepinevich, JR, Senior Fellow la Hudson Institute și Adjunct Senior Fellow la Center for a New American Security.
Există deja voci care susțin că Beijingul ar fi atins deja această țintă și ar putea avea aproximativ 1.500 de focoase nucleare până în 2035 dacă va continua să își extindă arsenalul în ritmul actual, potrivit raportului „China Military Power” din 2022.
„Apropiindu-se de paritatea cu cele două mari puteri nucleare existente, China anunță o schimbare de paradigmă către ceva mult mai puțin stabil: un sistem nuclear tripolar. În această lume, va exista un risc mai mare de cursă a înarmării nucleare și stimulente sporite pentru ca statele să recurgă la arme nucleare în caz de criză. Cu trei mari puteri nucleare aflate în competiție, multe dintre caracteristicile care au sporit stabilitatea în sistemul bipolar vor deveni fie discutabile, fie mult mai puțin fiabile”, a precizat Krepinevichm, citat The EurAsian Times.
Din această perspectivă, China ar putea reprezentat factorul activ care ar putea relansa acordul New START,
