Dacă Rusia continuă să interzică intrarea unei delegații israeliene, s-ar putea să fie necesar ca în curând să se aplice măsuri de represalii.
În condițiile în care situația Agenției Evreiești din Rusia pare să se înrăutățească într-un ritm rapid, unele dintre persoanele implicate, tangenţial sau direct, au început să caute un țap ispășitor și să se concentreze pe prim-ministrul Yair Lapid.
„Dacă Benjamin Netanyahu sau chiar Naftali Bennett ar fi prim-ministru, ar lua imediat telefonul lui [președintele rus Vladimir] Putin și ar crea un dialog constructiv”, a declarat un lider evreu european pentru The Jerusalem Post în această săptămână.
Rușii trebuie să simtă că li se arată respect, iar delegația legală pe care Israelul vrea să o trimită de „angajați guvernamentali de nivel mediu” va avea efectul opus, a susținut sursa. Într-adevăr, până acum Moscova nu a acordat grupului condus de consilierul juridic adjunct al Ministerului de Externe Tamar Kaplan, vizele de care are nevoie pentru a intra în țară și a se angaja în discuții cu guvernul.
Relațiile lui Lapid cu Rusia
Lapid este prim-ministru de o lună, iar el și Putin nu au vorbit, deși președintele rus a trimis o scrisoare de felicitare când Lapid a intrat în funcție.
În schimb, Netanyahu a interacționat mult timp cu Putin în cei 12 ani de mandat, la telefon, în persoană, la Ierusalim, la Moscova, iar Bennett a avut câteva apeluri telefonice și a făcut o vizită la casa lui Putin din Soci înainte de începerea războiului din Ucraina.
Datorită acestor interacțiuni, predecesorii lui Lapid aveau o misiune mult mai simplă când venea vorba să îl sune pe președintele rus sau să intre în vorbă cu acesta.
De asemenea, nu au acuzat Rusia de crime de război, lucru pe care Lapid l-a făcut la câteva săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia și pe care le-a criticat încă din prima zi.
Lapid a fost polițistul rău, pe când Bennett juca rolul polițistului bun, încercând să păstreze o relație decentă cu Vladimir Puțin.
În același timp, Lapid nu a încercat să-l sune pe Putin de când a ieșit la iveală criza Agenției Evreiești. Opinia Primului Ministru este că implicarea liderilor nu este încă necesară, iar acest lucru ar fi o escaladare.
Dacă problema poate fi rezolvată la nivelul experților juridici internaționali de la Ministerul de Externe și Consiliul Național de Securitate, atunci prețul pe care Rusia ar putea încerca să-l fixeze ar putea fi mai mic doar dacă Israelul ar arăta că intră în panică și trimite armele. Din același motiv, miniștrilor cabinetului li s-a cerut să nu vorbească cu presa.
Agenția Evreiască pentru Israel, înființată în 1929, a început să funcționeze în Rusia în 1989 și a ajutat sute de mii de evrei din întreaga URSS să emigreze în Israel. Unii israelieni consideră că amenințarea cu închiderea este o pedeapsă pentru poziția Israelului față de războiul Rusiei în Ucraina. Lapid a adoptat o poziție mai dură față de conflict decât predecesorul său.